Mihai Miro

Decât să mă știu, De Călin ajutat, Mai bine subscriu, Să fiu suspendat.

Având mintea aburindă, Un parlamentar, Se tot ceartă în oglindă, Cu un boschetar.

Un poet (chiar educat), Cic-a fost decapitat, Invocându-i-se-acuza; Că își torturase muza.

-Părinte, să am iertare, Tre-să vă ștergeți la intrare. -Jur pe-a mea Dumnezeire, Că mă șterg și la \"ieșire\".

Mă acuză adversarul, Că n-aș spune adevărul. Ascultați vorbele mele; Toți suntem niște lichele.

Mi-a secat lacrimogena Și ca Năstase, devin mic. Hai Elena! Nu-ți mai amintești nimic?

A avut loc întrun sat, O ciudată întâmplare: Doi bătrâni s-au cununat, Pentru bani de-nmormântare.

Am făcut piraterie! (Și vă spun că nu e snoavă) Recunoaște cu mândrie, Un fost căpitan de navă.

Cei sechestrați de \"prieteni\", (Știți care-i beleaua?) Sunt și ei tot cetățeni, Dar de mâna-doua.

Eu găsesc firesc, Să vă urmăresc, Cât sunteți în țară, Nu și în afară.

Acordăm drepturi egale, Prin instituții speciale, Insă cei cu bani, Sunt mult mai egali.

Doi români ca vai de ei, Sunt sechestrați de yankei Și nu va fi nici o mirare, Să ceară răscumpărare.

Având \"izlaz comunal\" Bucureștiul e tradițional. Iar aleșii și-au votat, Zile pentru pășunat.

Am trăit să văd și asta; Peste vecini a dat năpasta. Să scape de aviară, Îi ajutăm cu \"apă chioară\".

PNL-iștii enervați. Declară c-au fost trădați. Le răspunde Emil Boc: D.A. dar nu-i adevărat deloc.

Se spune că Blonda, A stricat logodna, Iar PSD-ul nu se lasă Și-a pus ochii pe mireasă.

Întărâtați de o metresă, Băsescu și Tăriceanu, Joacă în vestita piesă: \"Alexandru Lăpușneanu\" Motouri cu mici modificări. \"Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau\" Puteți face tot ce

Sătui până în esofag, De-așa păstori de-ocară, Vom pune mâna pe ciomag Și îi vom da afară.

De la Putna de sub piatră, Cu tristețe eu deduc: România nu-i a voastră, Ci a celor ce-o conduc.

Hai să dăm mână cu mână, Că guvernul se hâțână. Veniți fără-ntârziere, Să îl facem pulbere.

Sunt căpitan cu experență Și vorbesc în cunoștință; Nu mă mai pot controla, Că mi-am pierdut busola.

Toți din Alianță. Sunt în agonie Și-ntreabă cu ignoranță: E divorț sau cununie?

Nu mai ești copil Traiane, Nici pe mări, nici pe oceane, Ai o funcție înaltă, Nu mai da cu bâta-n baltă.

Dacă nu ne veți lăsa, Să vindem brânză și lapte, Ne vom răscula, Ca-n 1907.