Mihai Miro

Am făcut piraterie! (Și vă spun că nu e snoavă) Recunoaște cu mândrie, Un fost căpitan de navă.

Cei sechestrați de \"prieteni\", (Știți care-i beleaua?) Sunt și ei tot cetățeni, Dar de mâna-doua.

Eu găsesc firesc, Să vă urmăresc, Cât sunteți în țară, Nu și în afară.

Acordăm drepturi egale, Prin instituții speciale, Insă cei cu bani, Sunt mult mai egali.

Doi români ca vai de ei, Sunt sechestrați de yankei Și nu va fi nici o mirare, Să ceară răscumpărare.

Având \"izlaz comunal\" Bucureștiul e tradițional. Iar aleșii și-au votat, Zile pentru pășunat.

Am trăit să văd și asta; Peste vecini a dat năpasta. Să scape de aviară, Îi ajutăm cu \"apă chioară\".

PNL-iștii enervați. Declară c-au fost trădați. Le răspunde Emil Boc: D.A. dar nu-i adevărat deloc.

Se spune că Blonda, A stricat logodna, Iar PSD-ul nu se lasă Și-a pus ochii pe mireasă.

Întărâtați de o metresă, Băsescu și Tăriceanu, Joacă în vestita piesă: \"Alexandru Lăpușneanu\" Motouri cu mici modificări. \"Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau\" Puteți face tot ce

Sătui până în esofag, De-așa păstori de-ocară, Vom pune mâna pe ciomag Și îi vom da afară.

De la Putna de sub piatră, Cu tristețe eu deduc: România nu-i a voastră, Ci a celor ce-o conduc.

Hai să dăm mână cu mână, Că guvernul se hâțână. Veniți fără-ntârziere, Să îl facem pulbere.

Sunt căpitan cu experență Și vorbesc în cunoștință; Nu mă mai pot controla, Că mi-am pierdut busola.

Toți din Alianță. Sunt în agonie Și-ntreabă cu ignoranță: E divorț sau cununie?

Nu mai ești copil Traiane, Nici pe mări, nici pe oceane, Ai o funcție înaltă, Nu mai da cu bâta-n baltă.

Dacă nu ne veți lăsa, Să vindem brânză și lapte, Ne vom răscula, Ca-n 1907.

Am să vă spun un secret; Tot ce primim la parchet, Se fac frumos cocoloș, Iar eu le arunc la coș.

Ca să demonstrați, Că sunteți bărbați, Dați exemplu fiecare, C-o autosuspendare.

Fiindc-am dat mai mult din gură, Am fost trimisă pe \"centură\". De termini \"campania\", O s-ajungi în Spania.

Știi s-arunci numai \"petarde\" Și să aduni miliarde. Spui c-afacerea-i legală, Poate, dar ești imorală

Cu credință și speranță, Au construit o alianță, Dar i-a apucat damblaua Și dărâmă șandramaua.

Ești \"jucător\" cu prestanță, In a noastră \"alianță\". Dar îți spun: ca individ, Faultezi și joci la ofsaid.

Nădejdea, ei și-au pus-o toată, Într-o biată vacă. Stând la \"știri\", strigă bunica: -A fătat Monica!