jurnal apocrif 12

am terminat cu tandrețea cu felul meu de a ierta – moartea e naturală însă uitarea e o crimă trebuie să spun cu exactitate ce se întâmplă dar nu prin cuvinte nu pentru mai târziu mi-am umplut buzunarele cu pietre – acum să-l văd pe nemernicul care calcă iarba și vânează în spatele soclului