Mintea de pe urmă

Cu o dorință firească,
I-am pus să ne păstorească,
Dar s-au depărtat de turmă,
C-au mintea rămasă-n urmă.

Mulți ani și numai bine. Vă așteptăm în Europa.

Rămîi sigur fără turmă,
Fără ca să ai habar,
Însă de privești în urmă
O să pierzi și un măgar.

Ieri trenul s-a dus,
Dar noi am rămas,
Că acel de sus
Este în impas.

Bogdane, Vasile,
La mulți ani!

Vă ajungem din urmă cu racheta. :)

Acel de sus,
Nu-i niciodată in impas.
Sunt înainte cu un pas,
Cei din apus.

E drept că berbecul și măgarul
Sunt vrednici să conducă turme
Motociclistul și marinarul,
Odată le-a călca pe urme.

Chit c-avem si multe critici
Suntem totusi cei mai tari
Ca ciobanii mioritici
Sunt toti trei miliardari.

Când cel de sus e în impas,
Turma zbiară pe imaș,
Mori de foame și de sete.
Lui Sori - “i-arde… de fete.

Doina, Sorin – mersi pentru intervenții.

* am confundat miliardarii cu fetele...

Cu mintea ciobanului,
Acea de pe urmă,
Devi robul banului...
Iar asta nu-i o glumă

Fiindca ziceti mai sus ca ne asteptati in Europa, vin si eu cu o ruga scrisa mai demult, insa mereu actuala:

Ratacire istorica

Zbierand, mioarele din turma
Bezmetice pe sesuri trec;
Da, Doamne, mintea de pe urma
In capul primului berbec!