Intermezzo
timpul e gol iar noaptea geloasă pe strigătul luminii nu mă mai bucur de liniștea zăpezii amintirile se dezbracă de căldură cuvintele-clopotele gândului clădesc tăcere stau pe un colț de
Ploaia Mugurelui Sărat
M-am săturat , Eu, Vântul Să tot colind cireșul ăsta tembel Pentru-un biet fruct Copt de anul trecut Pe care poate l-a cules cineva De habar n-am când, Mă dau cu coastele de toate crengile Mă
Și dacă nu trebuie
Și dacă cuvântul celui dintâi simt a trecut Făgăduind fiecăruia puțin din sare, ochi și semințe tăcând Nu trebuie să plângi după unghiul infern, va veni Risipind în mâinile tale pustiul unui
Asteptare
Peste fruntea cerului aprins in muguri de stele ploua uitarea mea tulburind marile dintre noi. Migrez din mine pe tarmul tau alungat de uimire trecind dincolo de iarba cruda a asteptarii. Ca
Amintire
Ma incearca un zimbet, sau poate o prietenie Pieptanata frumos de cuvinte printre cuvinte- seminte, De dorul lor, si al celor Ce simt ca mai sint inca. Am decupat o clipa din
Ganduri Cenzurate -2-
Am patruns rizind din cerneala mea in odaia ta de suflet – mansarda greu de gasit - sa-ti intimidez putin fluturii blindati din gradina. Mi-am prins in coltul gurii intr-o rama fragila de cristale
SI PENTRU CA.
Si pentru ca pietrele s-au simtit un pic singure Cautindu-si muntele, Si pentru ca iarba s-a plictisit sa creasca vertical Fara simt geometric, Si pentru ca umbrele au obosit sperind In cautarea
Azi sau despre un altul
Ma-ndur sa trec sub forma de boala Aceasta posibilitate genetica de a ma fi stiut Sub analiza timpului intre distante Da la om pina la constiinta cosmica – subiect de discutii – Mai este de
Ratacire
Greseala timpului este ca nu are ecou Pe cind tu simti zgomotul frunzei si dupa cadere. M-as legana un pic in palmele ei Ca un fruct umilit de napasarea cuiva de a-l culege, Dar linistea mi-e
In absenta TA
In absenta ta, dulce izvor dintr-o noapte de ianuarie Rostesc un semn pe rana invinsului. Cu totii platim gandul: Esti langa mine, nu esti langa mine. Peste pasii mei carunti, nimic de la
Asteptand
Peste trupul meu Se face ziua In viata mea Se face noapte In sufletul meu Se interpreteaza incet in valuri Simfonia Rabdarii.
Alb
Alb E culoarea dialogului tau ancestral Intr-o liniste mioapa Ce doare Surd in urechea timpului.
Anunt
Florile sint cenusa Fara tine ratacesc Drumuri Necunoscute O zi Buna
Lacrima departarii.
Nimeni nu mi-a spus ca te vei naste. Iar daca sangele tau a devenit o poarta deschisa Voi invata sa curg .. Umblu prin cafeaua gandurilor tale Descult si fara zahar. Pierdut Precum o
Tu stii ca..
In zorii fiecarei dimineti Voi ingenunchia in fata tristeti tale Zambind un trandafir Ascuns in ranile timpului. Ma voi spala in pumnul de stele Ce tace in spatele lunii. Voi ramine
Rezumat
Din intimplarea cu noi N-au mai ramas decit: Citeva ginduri neslefuite Citeva pauze in coltul pagini Un izvor secat de inspiratie Stau si-mi spun: Dincolo de moarte , dincolo de
Iarna Cuvintelor
Iarna fara de iarna.... cind eu m-am nascut probabil dintr-o poezie.. ce se chema .. mama.. Dar tu, stimata doamna cu privirii contagioase, mai ratacesti oricum prin gindurile mele sa ne
Neterminat
Ce ramuri frante in identitatea difuza a acestui secol Pahare cu vin senin legate de gitul subtire Al nasterii si durerii Ne alergam sufletele, Copaci cu fruntea spre ape, Alunecand pe
Ganduri Cenzurate
Mirarea. Mirarea incepe odata cu destinul fiecarui cuvant care vine noapte de noapte, cerand insistent dreptatea singuratatii lui. Pasi spre noi, cad odata cu inceputul - lucrari filozofice -,
