Poezie
e iarnă
1 min lectură·
Mediu
copacii au fost buni cu mine
şi mi-au dat lemne de foc
şi-au rupt din ce-au putut
coaste, membre, respiraţii
pe care le-am făcut vreascuri
şi le-am aranjat ordonat în lemnărie
un fel de cameră de oaspeţi
care n-or să mai plece
am aprins focul în soba de lut
iarna mă privea curioasă pe geam
focul trosnea a căldură şi humă
inundând odaia şi pe mine
topind orice urmă de întuneric
şi făcându-mi inima să bată invers
acelor de ceasornic
e iarnă, nu-i bai
zăpada-i roşie şi caldă
ca sângele ce curge din vreascurile
ce le-am pus la iernat
şi care din când în când
se sinucid pentru mine în sobă
încălzind lutul
de pe inima mea
011.400
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Chira
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Chira. “e iarnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-chira/poezie/14159376/e-iarnaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Nu are niciun efect faptul că e “iarnă” afară, atâta timp cât înăuntru e cald, bine, benefic şi binefăcător şi e mai esențial şi exponențial ca în interior să ne simțim mai bine decât în exterior şi ca viața interioară să coordoneze, ghideze şi energizeze viața exterioară.
0