Poezie
[răpuse de singurătate...]
portocale pentru ariana
1 min lectură·
Mediu
răpuse de singurătate într-un colț
cizmulițele tale de piele întoarsă
pentru care au murit căprioare nevinovate
atâția orfani asiatici
și prietenii mei
încălțămintea de femeie măritată mucegăiește-n cămară
și capotul duhnind a mâncare arsă
mâncarea mea
arsă de tine
nu-ți găsesc nicăieri sandalele albe
cele care-ți făceau glezna să pară
încheietura unei mâini șovăielnice tinere
cu brățară de ceas
012998
0
AP