Poezie
nono poema de Miguel Santiago de Amaradia para donzela Ana Maria Munez
din Poemele Brazilianului
1 min lectură·
Mediu
Îngrămădeală multă, ploaie, din gurile pasagerilor
ieșea un abur dens înainte de îmbarcare, prin vacarm
dom Miguel Santiago de Amaradia iși auzea chitara de pe șifonier.
Donzela Ana Maria Munez pândea primii pași ai Gabrielei,
ploaia în port înțepa măruntă, stăpânii de urangutani în cușcă țipau,
animale despre care dom Miguel auzise doar din istorii,
tigrii în cușcă de bambus, plouați și fermecători, creaturi mitice,
oameni de bâlci îmbrăcați colorat, pociți și mașinării stranii.
Donzela Ana Maria spăla borcanele pentru dulcețuri
boabele de cacao se tolăneau la soare la uscat
și Gabriela Maria de Amaradia se iubea cu Herodot,
viața era întreagă cum iubirea de-o parte și de alta a bălții celei mari,
ele două purtau o grijă, el purta două acolo în port
înainte de îmbarcare pipăia cartonul biletului la piept
cămașa lui, odată albă se îngălbenise și se lipise de spinare. Aștepta,
donzela Ana Maria aștepta, Herodot la fel, Gabriela Maria simțea așteptarea.
Vaporul era atât de mare încât singur părea un continent.FIM
042.912
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mihai amaradia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 165
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
mihai amaradia. “nono poema de Miguel Santiago de Amaradia para donzela Ana Maria Munez.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-amaradia/poezie/14064673/nono-poema-de-miguel-santiago-de-amaradia-para-donzela-ana-maria-munezComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
e al noulea poem domn vasile trebuie legat de celelalte, e o poveste ce se citeste de la primeiro la nono. ma bucur ca fiecare dintre poeme poate sta singur in picioare dar e mai placut sa citesti tot.
multumiri multiple, miguel
multumiri multiple, miguel
0
NA
MIhai, cred ca cel mai placut la poeziile tale e descrierea firescului (lucru teribil de greu as zice eu), ca de exemplu simplitatea in asteptare a Donzelei Ana-Maria care stie ca desi departe plecat barbatul ei va reveni la ea.
0
Carnal si carnos, tainic si cumplit.
0

pe scurt, îmi place vacarmul pestriț al acestei îmbarcări "între reprezentații"; maniera deopotrivă exotică și ezoterică în care particularul este universalizat; banalul este supradimensionat; istoricul (și istoricitatea), psihologizat (e); totul în virtutea redării aproape plastice sau cinematografice (sentimentul este acela al dezvelirii lente a unui tablou ascuns sub pânza scrierii; sau al deplasării lente a unei camere de filmat, astfel încât cadrul este "filat") a "momentului unic"; a "ceva"-ului meu de care voi (ceilalți) vă puteți bucura numai pentru că eu aleg să vă împărtășesc ce simt; dar cum simt este și rămâne al meu.
să-ți trăiască!
:)