Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

și chiar așa s-a întâmplat

poem aproximativ degeaba

1 min lectură·
Mediu
a trecut iată și ultima duminică din octombrie,
e luni, e soare, cald, scriu poemul acesta
în centrul orașului, înconjurat de mii de zgomote,
tocuri, vorbe, râsete, tuse, totul adevărat,
copiii bat mingea în amfiteatrul în aer liber,
am aflat c-ai venit, te-am și auzit
acum parcă mi-am luat mâinile înapoi
sau măcar gândul c-aș putea să te ating pe umăr
să te opresc să-ți spun că acum am înțeles
toate poemele de dragoste importantă au înțeles
Dylan Thomas, Tagore, Esenin, Eminescu, Valejo,
acum picioarele mele sunt ale mele din nou
sau măcar mă pot purta în apropierea ta,
ochii mei văd din nou în față, poate s-au vindecat,
e luni, e soare, e cald, e 28 octombrie,
mi-am scos inima de la amoi, am spălat-o la mână,
am pus-o la uscat, curată.
044.590
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
133
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

mihai amaradia. “și chiar așa s-a întâmplat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-amaradia/poezie/14037701/si-chiar-asa-s-a-intamplat

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@lavinia-miculaLMLavinia Micula
există ceva aici care mi-a adus aminte de ”Insuportabila ușurătate a ființei” a lui Milan Kundera, o scriere deosebită, în viziunea mea. nu știu ce, nu ar avea vreo relevanță. s-ar risipi tot farmecul. îmi pare bine că am trecut.
0
@mihai-amaradiaMAmihai amaradia
multumesc mult lavinia pentru trecere si ma bucur ca ti-a placut.
0
@alexandru-ghetieAGAlexandru Gheție
imi place textul, mihai
pentru ca el chiar lasa impresia aia - "și chiar așa s-a întâmplat". e credibil si asta conteaza.
am trecut si mai trec :)
0
@mihai-amaradiaMAmihai amaradia
multumiri alex. asta se si vroia un text care sa nu fie fabricat. te mai astept.
0