Jurnal
exerciții de sinceritate - vremuri în care gardul e mai înalt decât casa
1 min lectură·
Mediu
drumul
se înclină călătorului și fântânii care a secat
nu merg cu căștile-n urechi
lumea mea nu are doar interior
îmi place să aud chiar și scrâșnetul roților
și să văd
să simt
cum încolțește fiecare sâmbure de lumină
pomii așteaptă oameni la umbră
ca toată nebunia asta numită viață să-și dezmorțească încheieturile și să se moară iarăși de moarte bună
024.640
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihaela Popa
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 61
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Popa. “exerciții de sinceritate - vremuri în care gardul e mai înalt decât casa .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-popa-0036414/jurnal/14081236/exercitii-de-sinceritate-vremuri-in-care-gardul-e-mai-inalt-decat-casaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
e doar o trimitere la ”morții vii”, la neparticiparea la real, nimic spectaculos. Nu, moartea (mea) nu mă înspăimântă, nici nu mă atrage; e ceva ce se va întâmpla fie ca vreau, fie că nu.
Vă mulțumesc frumos pentru popas și comentariu!
Mihaela
Vă mulțumesc frumos pentru popas și comentariu!
Mihaela
0

Percepi viața ca o “fântână care a secat” și bei din apa morții, viziune cu care nu sunt de acord.