Poezie
Fiul Sufletului meu
1 min lectură·
Mediu
Noi ne-am pierdut atunci,
când mi-am desprins ființa
din capătul molatec
al jerbei infinite de stringuri călătoare.
Pulsar am fost o vreme,
trcând prin tot ce-i Cale și
corp arzând și
vid și
masă mișcătoare, materie pulsând.
Să pot cuprinde timpul
în marginile sale
am încercat continu,
să te găsesc am vrut și
când credeam că pentru totdeauna
din Sine ești pierdut,
te-am regăsit Aici, Fiu călător,
în trup de carne din apă și din lut.
Întrgul spațiu se poate roti și revărsa în
Cosmosul profund,
purificat te regăsesc mereu
Fiu neântinat al Sufletului meu.
001.962
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Muraru - Mândrea. “Fiul Sufletului meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-muraru-mandrea/poezie/97248/fiul-sufletului-meuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.