Poezie
Urme
1 min lectură·
Mediu
Oprește,
te-am adus pe planeta fecundă.
Tentaculare la scoarță
ființe chinuite
de dragostea de zbor.
Misterul creației
îl vom găsi
la capătul acesta
și scopul tot atunci
desigur va apare.
Pășește ușor…
aici… totul doare.
Nervi de lumină
trec peste tot și
forma tălpii noastre
ei pot prinde și-o
pot depune
în creiere umbrite
iar urme
n-avem voie să lăsăm;
urme livide.
002163
0
