Poezie
3:33 Poem tripartit
Lui Virgil Titarenco
1 min lectură·
Mediu
Conul tăcerii a ieșit din umbră
Lumea-n găoace a ieșit la pândă
Și mă citește cu 3 cuvinte pe secundă
Cu ochi de rubin devorează înceată
Rămasă prin umbre tăcerea mea toată
Se urcă pe ramuri de suflet și sapă
Sapă mut și-nchegat și nu dă de apă
Sapă orbit și-apăsat și nu stie să tacă
Sapă mult și-ndesat și de ziuă se crapă
M-ar opri dintre vise pe-ogor să mă vândă
M-aș vinde eu însămi cu gândul flămândă
Prelungă din mine e noaptea cea sumbră
Plecat pe-o idee cu urechea cea stângă
Mă tem c-am uitat menirea flămândă
Și rândul de piatră la coada cea strâmbă
Citesc pe o muchie de lemn de toiag
Cuvintele-mi urcă pe esofag
Și-o lume întreagă se mută pribeag
În gânduri deschise zborului drag
În floare de colț și mugur de steag
În visele umbrei de stele șirag
Se-ndeamnă cu cerul, se-mbie cu lună
Dar trasă la față e noaptea nebună
Se-mbată cu apă și-nvie de bună
Uitucă azi, copilă cu nopți de amor
Și vise prin aripi bătute de zbor
Un metru ai pașit pe lângă izvor…
072.922
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihaela Maxim
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 184
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Maxim. “3:33 Poem tripartit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-maxim/poezie/77928/3-33-poem-tripartitComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MMcovorul tău pe langă visele mele. lacrimi dovedesc încriptat că mă bucură prezența ta, am descifrat textul.
presimt c-o să revin des în pagina asta, e un fel de mine ascuns și-ndreptat. nu mai știu dacă mă bucur că-ți place, pe-atunci ochii se întrupau cu lacrimi
Elena... cam da, păcat de ea, apă bună ce e, să se-mbete în prezența mea
Absența ei...
presimt c-o să revin des în pagina asta, e un fel de mine ascuns și-ndreptat. nu mai știu dacă mă bucur că-ți place, pe-atunci ochii se întrupau cu lacrimi
Elena... cam da, păcat de ea, apă bună ce e, să se-mbete în prezența mea
Absența ei...
0
MMe mina ceea de aur care nu conteaza, ci drumul până la ea, cum zici tu, Adriane. El a făcut poezia și s-a grăbit să apară la o rimă apropiată. N-a mai avut răbdare. Dar nici la celelalte n-aș fi renunțat. Încă o dată mă bucur că-ți place.
Elena, merci. Am încă un fel stângaci de a mulțumi, îmi par prea puține cuvintele... de obicei disimulez momentul, dar ...revin.
Elena, merci. Am încă un fel stângaci de a mulțumi, îmi par prea puține cuvintele... de obicei disimulez momentul, dar ...revin.
0
MMmii de scuze, Am scris Adrian... Mă iartă din nou, tulburată ce sunt,
Virgile
Virgile
0
VTLa vremea primului meu comentariu, era dedicata lui VT. Nu stiam ca e vorba de mine. Acum ce mai pot spune, decît că e un gest foarte frumos. O voi copia. Mulțumesc. Iartă-mă dacă nu prea știu ce trebuie să spun acum dar nu prea sînt obișnuit să primesc dedicații.
0
MMsunt însele mai mult decât o dedicație-răspuns. Sufeltul meu se declară împăcat și copleșit.
printre nenumăratele mele gafe, se numără o dedicație refuzată. Între timp am învățat să le strecor printre versuri, ca cine le recunoște prezența, să se poată bucura, dacă este cazul, în liniștea singurătății sale. Însă înainte de asta, am pus pe hârtie o dedicație refuzată.
Am învățat trist, că unele lucruri pot să doară, chiar dacă vin de la mine gândind bine. uneori o dau în bară. și nu vreau să supăr pe nimeni, nici să mă agăț de nume sonore, sau să apar pe te miri unde. Vreau doar să trăiesc în pace, printre paginile acestea, ca o reptilă spre soare delectându-se. Ție ți-a plăcut gestul meu. Mă bucură nespus când pot și eu să ofer ceva în schimb, pentru bucuria asta repetată de a fi între voi. Dacă nu ți-ar fi plăcut, rămâneau cifrate două litere, amintindu-mi...
Cu bine!
printre nenumăratele mele gafe, se numără o dedicație refuzată. Între timp am învățat să le strecor printre versuri, ca cine le recunoște prezența, să se poată bucura, dacă este cazul, în liniștea singurătății sale. Însă înainte de asta, am pus pe hârtie o dedicație refuzată.
Am învățat trist, că unele lucruri pot să doară, chiar dacă vin de la mine gândind bine. uneori o dau în bară. și nu vreau să supăr pe nimeni, nici să mă agăț de nume sonore, sau să apar pe te miri unde. Vreau doar să trăiesc în pace, printre paginile acestea, ca o reptilă spre soare delectându-se. Ție ți-a plăcut gestul meu. Mă bucură nespus când pot și eu să ofer ceva în schimb, pentru bucuria asta repetată de a fi între voi. Dacă nu ți-ar fi plăcut, rămâneau cifrate două litere, amintindu-mi...
Cu bine!
0
Îmi place textul.