Poezie
Despre tăcere
Þesute dedicații
1 min lectură·
Mediu
Degete fine, tăcerea asta
Alunecam printre ele
Ca un fir
Rugăciune pe nisip
Degete fine ...ea
Îmi umblă prin pași,
Negândită
Pe un colț de tăcere mă ascund și eu
Cuvintele sunt în tubul cu oxigen
Nu călcați pe suflete!
Aici…se trăiește
Nu calcați !
Aici, se visează
Plouă cu tăceri
În dimineața asta tandră sunt
Femeia visurilor tale
Iubită deodată cu toate tăcerile
Fiecare vers este ultimul
Apoi ecoul tacerii tale
Picură din nou
Și din nou
NU este decat gândul meu, îmi spun
Îmbrățisat de clipă
Și-o aripă tăcut tăinuită-ntr-o palmă de cer
Un peticuț de tăcere scumpă care nu se va vinde
Mângâiat de visele tale
Acum dorm
Strivește-mă toată în tăcerea ta
Fă-mă una cu ea
Și cu tine
Iubită, în sfârșit,
Cu toată tăcerea
Cine-și recunoaște poezia
Este rugat sa tacă
Și să asculte
Mulțumim pentru contribuție
Astăzi
Primim tăceri
022381
0
Pe un colț de tăcere mă ascund și eu/Un peticuț de tăcere scumpă care nu se va vinde/NU este decat gândul meu/Îmbrățisat de clipă
Și-o aripă tăcut tăinuită-ntr-o palmă de cer
Nu am putut sa tac, mi-a placut mult Nu călcați pe suflete!
Aici…se trăiește
Nu calcați !
Aici, se visează
Plouă cu tăceri.
Complimente pentru aceste versuri, din partea mea o steluta-n tacere.
Cu drag,
Madim