Poezie
Știi
tu
1 min lectură·
Mediu
Mă uit în urmă
Să sper dorința cu lacrimi
de-a mai rămas ceva de iubit
în umbra cireșilor tăi
fiorul se zbate-ntre coaste
amurgind pe nări tulburate de cețuri
ca un cal naravaș îndraznindu-mi prin gene
caut plăpând
și zbor pe pășite
în taina pământului
înalț pânza viitorului
pe sfoară
sub pustiite raze de lună
ninge albastru cu înserare
pe părul tău
mă regăsesc în tine
uitată, prafuită și neștiută
într-un colțișor de tăcere
firul secundei îmi toarce memoria
muzica dulce a codrilor place
iscoada viselor nemărturisite
parfumul surâsului tăcut pe pleoape
picură lumina somnului tău
leagănă-mă leagă-ne-mă
și spuma chemărilor
mângaie nisipul orelor
sub cuvinte
063359
0
leagănă-mă leagă-ne-mă\"...pana la uitare...cu cat suntem mai obisnuiti cu mangaierea, din copilarie, cu atata putem oferi si vrem sa primim, la randul nostru, mangaiere, cu atata ramanem copii, pana dincolo de memorie...