Iminența

Un curcubeu de chihlimbar îmi crestează palmele în fiecare dimineață saturn își plimbă ansa pe tâmplele mele și gălbenușul lumii e tot la locul lui... cum altfel ar putea să fie? Iminența își vede de ale ei, pe crengi de măr, pe flori de cireș... mi-am încuibat sufletul în bame și stau gata să plesnesc la fiecare echinocțiu. Vopseste-ți Doamne speranțele în roșu! să vadă și bureții, când țipă și dor!