Poezie
clătinându-se
...
1 min lectură·
Mediu
clătinându-se
ar fi trebuit să fim mai aproape
de perfecțiunea cercului
în mijlocul lui să aflăm
taina semnului rotund
ar fi trebuit să cutezăm a fi
pescăruși lipiți de catarg pe-o navă eșuată
apropiindu-se până când
spaimele din piept s-ar fi spart în larg
ar fi trebuit să fim pietre
în continuă mișcare
șlefuindu-se până la țipăt
până la tăcere/ până la uitarea
de sine în sine
cu scrâșnetul în dinți
am fi trecut prin arbori și alte trupuri
coloane rezemându-se/ îndreptându-se
până am fi ajuns la noi
ar fi trebuit să ne acceptăm
fiarele adulmecându-și focul
și poate n-am mai fi simțit
gustul libertății îngrădit
ar fi trebuit să ne asumăm
cumva acest zadar care merge alături
022.995
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mihaela aionesei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
mihaela aionesei. “clătinându-se.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-aionesei/poezie/14067753/clatinandu-seComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MAmulțumesc pentru răbdare, înțelegere și semnul prețios,domnule Rachieriu.
0
Ar fi trebuit să fim mai aproape de perfecțiune, să devenim discipolii ei, pentru a ne cizela, șlefui și modela imperfecțiunea până la desăvârșire, înțelegând taina semnului rotund.