Miclăuș Silvestru

în două reprize...? Primele două strofe mi se par mult mai reușite. Am același drum (plan) și eu... ca urmare, \"îmi cumpănesc răbdarea spre zboru-n absolut\". Citit cu plăcere, fără obiecții...! Mult succes!

În puține cuvinte, mă declar de acord cu mesajul gândurilor. A oferi o căniță cu apă unei flori într-un ghiveci răpește... timpul. Sunt puțini cei cărora le mai face plăcere (încă) să scormonească țărâna cu palmele... fără mănuși. Dragostea față de mamă = dragostea față de natură...! Adevărat, energii nebănuite... se ascund și în țărână! Typo:\"orpsită\" și paranteza... prea multă... din punctul meu de vedere! Mult succes! Cu mult respect!

și din partea mea pentru frumoasa realizare, tuturor celor șase autori ai volumului \"Tratament pentru inimi\"; se pare că unii... mai rău se-mbolnăvesc... de umor, ceea ce nu e ... rău, deloc!... sper totuși să aflu \"pastilele\"-n Agonie...! Mă bucur pentru reușita... în colectiv. \"Farmacia\" ce ați deschis-o împreună să vă fie de bun augur. Mult succes în continuare, tuturor!

ultimul dintre... iubiți! Scuze pentru intervenție!
Retorice-ntrebări, vădit
Bărbatul vor să îl răstoarne,
Ce-i doar un bou împodobit
Cu două mâini în loc de coarne.

sub sălciile \"plângătoare\"-n Cișmigiul... îndrăgostiților... Îmi place poezia.. Cred că se mai poate renunța la câteva cuvinte, concentrând esența într-un ce/ai plăcut...! Remarc un cubuleț de zahăr:
\"de ceară culoarea tristă
își arde existența\".
Mult succes și în momentele de ... inspirație! Cu mult respect!

de ale iubirii patimi, de al lor chin...! Concluzia aș vedea-o-n această formă. Alte patimi și chinuri nu prea cred să le dorim..., deja avem destule...! Citit cu plăcere! Succes... mult!

impresionat... Lăsând deoparte (\"scris pe hârtie\"), consider a fi suficient. Citind cu plăcere, \"rămâne doar un nume\". Mult succes!

că voi fi-nțeles suficient de bine mesajul... totuși, îmi permit să expun o variantă, ca simplu semn de lectură, fără pretenția de a fi adoptat...! Citit cu multă plăcere. O zi bună!

ca să rămână ceva în noi
din sclipirea lunii
am oprit lumina acestei clipe
adu-ți aminte
când te va arde în străfundul ochilor
să ridici mâna streașină
târându-te-n gânduri deasupra depărtării
aruncând-o din ochi
ca pe-o suliță fără întoarcere

iubesc apa...! La fântânile arteziene, sunt prezenți...! Când omul se apopie de ei, se ridică în stol, în susur de aripi, uneori așezându-se pe aproape...! Lupoaica cu pruncii este simbolul Romei, al latinității..., dar și al păcii biblice, când copilul se va putea juca liniștit la \"vizuina\" viperei... și nu numai!
Arteziană –
porumbei pe lângă prunci
sub lupoaică

Deși imaginile sunt sugestive, textul nu a fost acceptat ca Haiku. Cu siguranță, dintre cei ce cunosc tehnica specifică, ar putea veni cineva cu o variantă... salvatoare! Dnă Otilia, mulțumesc de trecerea peste text, ceea ce pentru mine înseamnă deja un lucru prețios...!

ta...!
Zic destule, fără grijă!
Geaba însă! Ce durere:
Anastase/a, la putere,
Ne va coase tiv de rijă!

vorbelor trebuiesc analizate. E drept, ca valoare, textul se situează la un nivel nesatisfăcător, datoriă nu numai exigențelor celor ce așteapă mult mai multă \"calitate\"...! În \"palma\" tatălui este învățătura celor \"șapte ani de-acasă\", este autoritatea părinților, este bunul simț care ne conduce pe drumul vieții. Nu dezvălui mai departe tâlcul \"biciului\" și nici al \"șuturi\"lor... Prea personal...? o fi, nu zic ba...! Sunt de acord cu sugestia dv, dar, cum nu vizez numaidecât \"Gloria\" ci \"Plăcerea\" scrisului; voi rămâne, cel puțin la subiectul textului de față, la opțiunea de a-l lăsa în versuri! Cuvintele comentatorilor sunt binevenite oricând; în cazuri fericite, ele ne pot aduce satisfacția de a putea promova textul comentat din Atelier. \"Ne face visători\" - sper să putem visa la cuvintele \"tuturor\"...! Îmi face onoare deosebită participarea dv. la textele mele... poftiți, sunteți binevenită, oricând! Cu mulțumire, o duminică plăcută!

aduce fiecăruia din noi, casa părintească. Cei rămași în urmă, în casele părintești, s-au \"prăpădit, se prăpădesc\" de dorul celor plecați departe pentru a-și găsi un rost în viață. Cât de sărăcăcioasă să fi fost căsuța părintească, va păstra în amintirea fiecăruia un loc de cinste, cred. Părinții au făcut eforturi enorme pentru a ne făuri un trai mai bun. Mai mult decât căsuței, cuvintele poemului se vor un elogiu grijii părintești. Dle Vrânceanu, vă mulțumesc pentru mesajul transmis. Și acest text va trebui modificat pentru a-ntruni condițiile necesare speciei literare... poate voi reuși să-i păstrez nealterat mesajul din forma inițială:

Fără mângâieri
la casa părintească
rămasă mama –
adună gânduri multe
în batista-nvechită

Prin cuvintele dv, îmi aduceți acorduri consonante armoniei amintirilor. Vă doresc mult succes... în toate!

râuri... lapte și miere, chiar și... bere!
Bere, lapte-n râu, pe lunci,
Un vis pentru-al nostru trai...
Mame multe, cu-ai lor prunci,
S-or cere direct în Rai.

de a ne imagina... partea de sus a tunelului? Suntem fericiți că avem cerul deasupra...! Aveți dreptate, suntem într-un enorm furnicar, făr\' să ne cunoaștem vreodată suficient de bine...! De corectat:\"Prin crea,\"= prin care. Va veni și rândul nostru să ne pierdem \"în timp și spațiu\",... când ni se vor sfârși secundele! Citit cu plăcere. Mult succes!

indispoziție de dimineață... până se arată soarele...! Imagine foarte sugestivă pentru mine... îngemănarea: dimineață-seară, zi-noapte, activitate-repaos... Privind spre lumină, să fim părtași seninătății...! Mult succes și sănătate... tuturor!

de binefacere...!

Umblăreț din cale-afară,
Cată zilnic noi dudui;
Situația e clară:
Le vrea... toate-n pana lui!

scrisă cu simplitate și sinceritate... Doar mulțumiri părinților pentru o \"pălmuță\" dată la timpul potrivit. Mai dureroasă decât \"palma\" luată de la părinți este nedreptatea care își face loc în raporturile umane...! Dnă Viorica, mulțumesc de vizită... poftiți la... amintiri! Sănătate și mult succes!

la putere...!

O va duce greu norodul
Sub guvernul cu mulți hoți,
Munca-o dau doar la nepoți,
Ei și-asumă numai codul.

sau răul...? Cu scuze pentru intervenție!
Am un vecin, o haimana,
De la o vreme, nătărăul,
Râvnește la nevasta mea,
Cu alte vorbe- îmi vrea răul.
Florin Rotaru

De te scapă de-al tău rău,
(Vreau să zic: de-a ta nevastă,
Căci, te plângi, îți e năpastă)
Nu-i mai zice - nătărău.

credința o am moștenire și-mi este Speranță zilei de mâine. Fiecare pas îmi este modelat și moderat de influența gândului la soarta sufletului...! Adevărată considerația dv, dle Mălăescu, cam lung epitaful...! Vă mulțumesc pentru atenția acordată textului, pentru sfaturile colegiale pline de considerație. S-aveți parte de ... lumină pe măsura dorințelor dv. Numai bine!