Poezie
palma de la tata
1 min lectură·
Mediu
știu ce-i „palma” de la tata,
era grea, cu bătături;
nu plângeam... ea-mi era plata
relelor apucături.
nu mă plâng de palme late
pe obrajii vinovați
ci de bicele pe spate
ce m-au scos dintre-ai mei frați.
oameni ce-n pretenții multe,
(aur...), faptele-și gândesc,
scaldă lumea în insulte,
pe-acest drum se-mbogățesc.
greu mă mișc de-un timp încoace,
am primit șuturi în dos
și-o spun făr’ a mă preface:
n-au avut nici un folos.
m-am născut cu drept la viață
și la replică drept am:
nu mai vreau bătăi cu heață...
mai degrabă mă desham.
merge lumea înainte,
ea nu ține cont de mine
deși-n sincere cuvinte...
tuturor le vreau doar bine.
043.777
0
VP