Miclăuș Silvestru

multe vrăbii dar prea puțin mălai jinduind le privește dulăul vecinei printre șipcile gardului nu prea înalt ar fi-n stare să sară peste dacă-n judecata sa ar decide că ar prinde măcar

e treaba celui ce nu crede de nu mă crede pe cuvânt mama-mi face poze cu toate statuile de ceară pe care le ating decent după sugerările fotografului urmând traseul însemnat cu

de multă vreme în vatra bunicilor nicio scânteie - în cenușa rămasă coji de nuci printre tăciuni

eu mângâi Pământul cu fiecare pas mutat cu grijă și palmele dereticătoare de frumos eu mângâi Pământul cu fiecare privire atentă și ascultarea necuvântătoarelor eu mângâi Pământul cu

priviri spre soare - o pânză de păianjen strecurând zorii

Dor îmi e de-o mămăligă Afumată-un piculeț, Ai - zdrobit la făcăleț Și-o friptură... să nu frigă!

Omăt peste tot – la streașina casei doar vrăbiile * Orientare – spre moara-nzăpezită, rar, câte-o cioară * Tain, boilor – vrăbii ciugulind în urma săniilor * Omăt pe clopote

la tatăl mamei nu mult după asfințit fum de la lampă - lângă sacii cu tutun amnarul și cremenea

de jur împrejur hatul cimitirului cu maci înfloriți - onoruri militatre acordate post-mortem

potrivind culori cu multă ușurință natura mamă - de-a ascunsul prin copaci copiii... „cameleon”

Deși de-un timp lăptic mănânci Și-încerci din greu muncind pe brânci Să-i împlinești soției visul Tot nu te prinzi că vrea... Parisul.

garsoniera chiar neîncăpătoare pentru hobby-uri - plante scoase pe holuri nici apă, nici căldură

bunicul la prânz cu ochii pe urdiniș iar eu pe-aproape - regina din roiniță la zbor de-împerechere

Un prinț cu-aluri de cerșetor, Ce-i azi doar semn al disperării, Cândva, cârmaci pe un vapor, Prin vot, ajuns la cârma țării.

femei și copii cu picioarele-n noroi plantând orezul - după dogoarea zilei somnul nu tocmai dulce

plai mioritic visul multor popoare din timpuri străvechi - berbecii romanilor prin porțile Daciei

caut persoană de sex feminin care să mă iubească cu ochelari eu nu ea altfel nu mai văd cum să dau nici noroc sau altceva după caz fără ochelari furnica-i nimic cu lupa-i elefant până

doară-te undeva, în cot și nici acolo de vorbele rele ale răutăcioșilor invidioși pe reușitele priceperilor tale nu știu ei necazurile puse între feliile tale de pâine și nici temperatura