matei ghigiu

din nfericire textul e slab si ca tehnica si ca tusa ...in plus in versul 3 strofa a 2-a intalnim si \"chestia\" cu use ...dupa care rupi brusc consonanta timpului si a persoanei. in rest nu retin mare lucru, ai vrut sa spui ceva, dar nu ai reusit mare lucru...
poate data viitoare.
te mai asteptam.

IGNORANTUL DE SERVICIU
mat

\"S-ar prelinge prin noi,
Preschimbanduse-n vise,
Cu aripi de visini albastri.\"
lupisor!!! corecteza-ti eroarea !!!! a dracului de gramatica!!!!
mat

erai in dreapta ?
era dacie sau T.I.R. ?

si-acum in alta ordine de idei : te bagi la o trupa de hip-hop...? ca noi avem texte, dar nu stim sa scriem agramat.. si ne trebuie un specialist...
so... hip-hopu\' are nevoie de tine...
mdeah! join the club bro \' yo baby, \'yo baby, \'yo baby...

mat

io pot mai rar că sunt bătrân
și frigul mă cam ține-n casă
mai spăl câte o stea pe drum
iar alteori o pap ...la masă


azi dau steluța....
mat

1. N-am nimic cu suferința unora.
2. Am ce am cu poezia, că suferă, vai mama ei. L-aș întreba pe autor câți ani are, dar mi-e frică să aflu că a terminat liceul și cartea lui de gramatică e nou-nouță (în cazul în care a avut una) Fiți și voi atenți:

Mai bine mor,decat sa te pierd
Dintr-o greseala involuntare
Facuta la nervi si negandind
Si regret totodata...

Cu involuntare ne-am prins cum stă treaba... O să fiu bun și o să zic că a fost o greșeală de tastare... În schimb, ultimul vers mă bagă în beznă.

Ceva subid imi vine-n gand
...
Și mie mi-a venit odată ceva în gând, dar m-am abținut, dracului... Propun cadou: The DEX

Ceea ce ne înfioară, însă, este această strofă:

Am ochii umezi
Umezi si reci
Reci si putrezi
Putrezi de cruzi...

Fără ultimul vers ar fi fost Michael Jackson, în perioada Thriller. Cu ultimul vers... habar n-am ce e... în afară de aberație nu-mi vine nimic în minte.

Gata că am obosit.
Sunt și eu om bătrân și nu mai am o deschidere amplă la inepții.

are sa-mi fie dor de tine cand vei pleca,
luandu-mi frunzele,
si voi ramane asa, despuiat de verdele lor crud,
dar te rog, intoarce-te,
si adu-mi
mugurii…

asa cum spunea si autorul in ultima strofa...\"lumuna draga... nu gasesc decat cearceaful ...cu perna\"... of of of...
si acum la munca!
e greu... ce poti spune despre un text care emana durere... si atat?
analiza nu pot face, ca nu am pe ce. clasa a 6-a, maxim a 7-a...
iar semnatura cu \"ss\" imi da de banuit
a supravietuit? nu l-au gasit aia? s-a ascuns asa de bine? sau doar s-a semnat?

intreb si io ca omul sa nu ma fac de cacao in 2003 ...

ignorantul de serviciu
din ciclul : mai dau din cand in cand
mat

eu fac rar asa ceva si numai atunci cand sunt manat de simturi, de emotii.
de aceea am sa incerc sa fac ceea ce ar trebui sa se faca in aceasta rubrica: sa comentez textul.
acest \"threesome\" este un joc in joc, un vis decazut intr-un vis care sta sa cada. poate de aceea autorul ii sustine coloana vertebrala prin doua versuri de rezistenta plasate magistral la mijlocul poemului ...\"părea un joc de table, viața ne furase zarurile /
din mâini continuau să ni se rostogolească zâmbete\" .... poemul curge, e lin nefiind insa tributar nici unei forme de manierism. asa se face ca brusc, autorul muta cadrele impingand cititorul dintr-un joc al formelor aerisite intr-unul mai grav al nelinistilor, continuand in acelasi timp sa tina scorul....
finalul nu face altceva decat sa rotunjeasca visul ce sta sa cada lasandu-i cititorului placerea de a-si imagina cadre infinite ale unui inceput dintr-un alt joc, cu mult mai profund, cu mult mai suav...

chapeau!
mat

imi anunt si eu prezenta cu un recital de poezie...
pe vineri ,
mat

acum , intre noi fie vorba,
intre lebada si leguma o fi vreo diferenta?
intreb nu dau cu parul!
me nu love all
mat

undeva intre orwell si partiturile celor de la tangerine dream din perioada lor de inceput, asa mi-a \"sunat\" mie in gura \"gustul\" lecturii acestui...hm.. uite ca nustiucumsaispun...ah! am gasit! nairdanistic poem...
contrazicandu-l pe lalo, poezia nu mantuie ci elibereaza...uneori...
ignorantul de serviciu,
editie noua
mat

este atat de greu gustul mortii...gustul ei alb din vremuri imemoriale cand indienii comanche plecau in cautarea Marelui Bizon Alb...
mai devreme sau mai tarziu alergam cu totii spre ea. si ea vine. ca un tavalug. sau ca o ninsoare. alba. o pasare invizibila croncanind pentru ultima oara in urechile noastre pline de sunetele tirzii ale ultimei nopti.si totul e alb. si noi suntem o amintire dulce-amara a unor alte pasari care au trecut prin noi.
a votre!
mat

nu exista durere in iubire.
si nici umilinta.
doar o fereasta pe care o deschizi. si nu o mai inchizi apoi niciodata.
uneori suntem niste omizi suspendate intr-un aer prea grav...
mat

dragilor,
io am mai facut-o si a iesit cu capete sparte! dar, daca e la cerere sunt dispus sa imi scot toiagul si sa revin.,..
alors.... reintoarcerea ignorantului de serviciu???
acelasi viciu,
al. dvs, matei ghigiu....

prima regula a acelei zile e sa nu vorbesti niciodata despre acea zi
a doua regula a acelei zile e sa nu vorbesti niciodata despre acea zi.
stai acasa . si inchide usa. aprinde-ti o tigara. stai in fotoliu. prin peretii transparenti marea invadeaza incaperea si pestii cu ochii oblici te privesc dintr-o lume. fara zile. si tu esti un peste. inchis intr-o zi. fara nume. si fara dor.
si nu iti mai trece.
mat

ah, iubirile, amagirile, ivirile, nalucirile, risipirile, uimirile si toare celelalte irile-uri pamantene...
un baudelaire brumaru-izat la un mod cosmopolit....
cochetez cu viata pina la poalele reci ale mortii
a votre,
vechiul si noul ignorant de serviciu, mat.

poci apasa butonul "stop joc"?
nu de alta dar vazui o ditamai VACA MILKA pe rotonda de linga magazinul UNIREA... si imi este teama... poate ma rumega la noapte...
end of story cu accent suprarealist
mat

ne-ar trebui o eva belicoasa
sa-njure in mahala in gura mare,
in dimineata unei ierni soioase
sa defilam cu toti printre haznale

mat

sunt aici. inca.
sunt umbra umbrei in care duioase maini infig pumnalele albe ale tacerii.
stiti, se pot bate campii la infinit pe foarte multe teme, dar sunt cateva despre pe care doar valoarea si calitatea le pot separa. una dintre acestea este cu siguranta poezia.
inainte de a scrie poeme simtiti-le. mirositi-le, lasati-va patrunsi de esenta a ceea ce vreti sa transmiteti, fiti sinceri in adancul vostru caci acolo se afla intelesul tainic al infiriparii acelor lucruri care pentru a fi spuse au nevoie de cuvinte. sangerati pentru ceea ce scrieti si cand scrieti. nu uitati sa daruiti, pentru ca a darui inseamna a imparti iar a imparti inseamna a va multiplica propria fiinta inlauntrul altor fiinte care va inteleg si va sorb cuvintele.
poezia nu se face. poezia nici macar nu se scrie. poezia se simte. starea aceea de revelatie in care sunteti singuri in fata voastra, in care va puteti vedea propria singuratate este primul pas catre intelegerea sentimentului de a descoperi fata si suprafata adancurilor primordiale.
pentru a putea fi intelesi trebuie mai intai de toate sa invatati a fi, si a invata aceasta este cea mai inalta dovada ca in voi salasluieste o aripa avida de zbor.
matei ghigiu

Ori,
te faci vinovata de prea multa frumusete acolo in adancurile tale unduioase prin care curg in soapta cascadele debutante.
doare... intelegi?
mat