Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

poem despre o lăptucă

2 min lectură·
Mediu
pe la șapte m-am trezit fără senzația aia
am plecat și m-am întors abia seara.
pe masă era o cratiță cu mâncare de cartofi
o parte gălbuie, una, încă și mai mare, înnegrită.
m-am gândit să o golesc și să pun apă caldă cu detergent în oală.
cum în momentul acela am uitat,
dimineața următoare, deși aveam senzația, am luat oala și am mutat-o pe aragaz.
în metrou o tipă citea lolita
geanta ei mare îmi intrase în stomac, dar nabokov m-a convins să nu o electrocutez cu umbrela
în proiecția mea fantasticoidă
acasă am ascultat o poveste cu un biet pui de pisică
zdrobit pe asfalt.
deși trebuia să-l duc pe derrida la bibliotecă
mi-am propus să accept amenda
și să-l duc altă dată, deși va trebui să facă turul, la fel ca toți ceilalți.
cum nu s-a împotrivit,
dimineața mi-am băut ceaiul cu gândul la el
și mi-am promis că îl voi trage spre margine
dar cum avea arc s-a întors fix în mijloc și a început să-mi soarbă din ceașcă.
la facultate toți citeau
cel mai clar se vedea numele lui saramago
era pe fond albastru, dacă nu mă înșel.
înainte să adorm, am tras spre mine baticul fetiș
l-am mirosit și l-am aruncat pe lampă.
în cameră s-au făcut multe culori.
dimineața m-am întors din drum
pentru că mi-am uitat cheile.
tipa de alături avea părul prins exact ca mine
mi-a zâmbit și mi-a arătat pe unde să pășesc
pentru că nu voiam să las urme.
023.172
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
250
Citire
2 min
Versuri
30
Actualizat

Cum sa citezi

masha djinn (nepoata). “poem despre o lăptucă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/masha-djinn-nepoata/poezie/1807784/poem-despre-o-laptuca

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@carmen-nicoara-0028706CNcarmen nicoara
frumos periplu beletristic în interiorul tău
de la laptuca fragedă și amară din bucătărie la lolita
de la umbrela caustică a lui derrida la baticul care ascunde realitatea din blindness a lui saramango
lumea deformată imaginară în care ne regăsim și pășim fără urme
un discurs despre sinele imaginar raportat la valori livrești
\"o parte gălbuie, una, încă și mai mare, înnegrită\"
un text care curge ca un vis
cu prietenie
cn
0
carmen, mersi pentru comentariu. mă flatează, într-un fel, sau, mai bine zis, lăptuca se simte flatată.
0