poem despre masha

în ultima vreme masha are impresia că a crescut că s-a îndrăgostit că stă picior peste picior ca un om mare deși piciorul de sub îi amorțește aproape instantaneu. în ultima săptămână masha a băut un ceai de o sută de mii la rendez-vous fără culoare, fără gust dar fără regrete pentru suta aia ca un om mare. Și el îi arată de unde să ia troleul îi repetă de zeci de ori cifrele alea imposibile masha nu știe, nu reține, nu e atentă nu are minte de om mare. urcă până la patru zglobie parcă ar sări coarda minunata masha respirația i se scurge ca un fir de nisip