Poezie
Ramas bun!
1 min lectură·
Mediu
S-au desfacut pleoapele inimi
Si pe marginea ochilor
Sau strans fire uscate de nisip
Iar scoicile jeleau infundat
Un fel de cantec...de adormit durerea
Pamantul mustea de tristeti
Si degetele-mi rasfirate
In semn de ramas bun
Au inceput sa cangreneze
Imbalsamate de mutenia timpului
Ce simt?as putea spune ca DOR
Daca as putea sa-mi calculez sentimentele
In aritmetica mortii
Dar nu e DOR,e durere
Si tipa in mine atomii flamanzi
Ramas Bun!
Dar lasa-mi pamantul pe care ai calcat
Sa-l pun in ceai dimineata
In loc de flori de tei
003055
0