Poezie
Stridență dodecafonică
(curiozitate veche)
2 min lectură·
Mediu
învelită-n duminică stă
ca într-o pânză de păianjen
inima legănată să adoarmă
zgârie amintirea
o prinde boala
de patul improvizat
din chingi de promisiuni
ca o rochie neagră de seară
pe sânii striviți
gratii încrucișate
de mult
nu mai călătorește cartezian spre tine
într-o cameră de spital
de nimeni aflată
distilează atent nălucirile
abia supraviețuind cutremurelor
erupții sincopate
din panică izbucnește ultima pulsație
sfârșit de înțelegi
privirea știe
nu va fi dragoste
nici strivire
penetrarea verde ce se electrizează căprui
respirația
ușă trântită sacadat
în piept se preling lame
cresc gheare
spintecă ironia pernelor zdrobite
liniștea demențială a pereților
CD repetitiv
obsedantul \"tango to evora\"
devastare clandestină
a trupului desfăcut în chemare
ce-și trage seva
din străfunduri cu gust amărui orb
surâsul căprui dispărut în imagini
fantezii verzi evaporate
tremurată rugăciune
promițătoare de prea multă singurătate
în trezirea subiectiv amestecată
cu surogat de dulce
adiție
dependență
ea
înconjurare cu ADN eliptic
dacă nu o răpune va schimba ghearele cu vise
aripi plutind înecate pe un câmp de cânepă rară
se zbate în ferestre miros de ceară
picură viziuni
umbre de înțelegere
în ziduri labirint de scâncete
măcel de friguri
piețe de legume stoarse
strugurii ei mângâiați
într-un noiembrie epuizat
senzații ruginite
se pierde
concert monoton.
055151
0
strofelor... chiar daca inima zgarie amintirea... imaginatia si sensibilitatea aduna in ele darnicia si izul
poeziei...
sunt cateva cuvinte foarte grele de pilda
... care suporta foarte greu repetitia... insa poemul se descanta intr-o limba curata si poetica... Uln