- Ooo, ce frumos îmi zâmbiți doamnă! Îmi cer iertare dacă nerăbdarea, tumultul care și-au făcut locul și care nu sunt străine în totalitate de fulguranta dumneavoastră apariție, mă împing la
M-am oprit s-o aștept.
-Vreau să-ți vorbesc mai întâi.
- Atunci hai să ne oprim.
-E prea târziu, trebuie să continuăm.
-Dar ce să continuăm când de fapt nici n-am început?
-Nu venisem s-o facem
O mamă , un tată ,
ceva mai încolo , puiul de țărani.
La capătul tarlalei : două urechi de măgar -
e patrupedul ce-i poartă-n lung delir de la o arie la alta .
El: un zvăpăiat, avid, tenace, îndrăzneț, purtat de valul pasiunii, al dorinței, al chimiei care se spune că se iscă între două suflete pereche - sau poate al tristeții, cine știe - tot foindu-se în
Să vină asistenta de la ora șapte
pentru un surâs formal,
o execuție sumară.
M-am săturat.
N-am dormit toată noaptea, am zăcut
alături de o fosilă de moș căruia îi curgeau ochii,
i se
Noapte,
adieri de gând,
cer stând să crape
stele, pulsând demonic.
Se-aud cocoșii,
arar, câte un câine,
Salve de vânt.
Spulberiș,
fir mărunt, de zăpadă,
peste care
Poezia-i poezie omule.
Viața, nu-i o poezie.
E stratul acela, brun-maroniu
în care,
cu cât dai mai mult din dorsală,
cu atât te afunzi mai tare...
și culmea,
că te-ai aștepta,
să dea și
Produsul acesta numit femeie, ne-a fost servit în toate chipurile și ipostazele posibile, de către filosofi, poeți, chelneri, șoferi, fotbaliști și antrenori de șmecheri. Dincolo de a fi
E seară, o seară fierbinte de vară în sudul extrem , printre nisipuri mișcătoare răvășite din când în cînd de vânt.
În praful din uliță, o mână de copii se joacă cu un cățeluș.Îl ridică la
În seara aceasta voi mânca ceapă. Ceapă cu puțină brânză și voi bea un pahar de vin roșu de la nea Florică. Nu merit mai mult. Îl voi strecura încet, încet printre buze, îl voi plimba fără grabă prin
TBC, spital, bolnavi, paturi de spital. Generalele la un loc cu tablagii de rând. Fantome, umbre ale celor care au fost, cu gâjuri, cu supape în gât, pătimind pentru păcatele lor și pentru vina de a
Vai, Doamne!
ce-i creierul acesta împrăștiat pe stradă
cochetând lasciv cu sculele pompierilor
alunecos,
ca o felie de unt pe un cartof fierbinte?
Ce-i creierul acesta ieșit din
Ia uite bă , a cumparat taicu la blăni . . .
ce dracu , o fi vrut sa facă cu ele ?
si tu Lache potaie batrană, nu te mai vezi deloc prin cusca javra
ce te mai ocăra baba, stii
cand făceai gropi
