Fuga

M-am oprit s-o aștept. -Vreau să-ți vorbesc mai întâi. - Atunci hai să ne oprim. -E prea târziu, trebuie să continuăm. -Dar ce să continuăm când de fapt nici n-am început? -Nu venisem s-o facem de prima dată. Nu te speria fată frumoasă, nu fugii! Fuge. Fuge speriată ca o ciută, cu picioarele la spinare. Fuge mâncând pământul. De-abia de se mai zărește de sub norul de praf. -Pot să te aștept aici zile întregi, am timp berechet de pierdut!