marjus dasad

eu n-am raspuns dar un raspuns ma are ca-ntrebare! nimic nu imi provoaca scarba... poate un vin prea vechi sau o mana prea lunga... ma hranesc rar, sinusoidal inca, din cadavre ce put

parerea mea? parerea altora nu conteaza - am uitat de ieri sa scriu si de ieri ma simt ascuns intr-o betie de cuvinte... parerea mea? poezie cred ca-mi/ti apartine? nu pot sa am o parere cum

de ce doar atat? sunt sigur ca imi sunt de vina... ti-am spus ca stiu ce te nemultumeste, dar nu vreau sa fac pasi prea mari riscand sa trec peste amanunte care ar putea fii utile... am

poate sunt prea mort azi refuz adevaruri ca implicite sau prea ascuns sub vesmantul meu cat sa devin strain lumii. nu cred ca rationamentul meu este unul adecvat, sau macar acceptat, nu cred ca

hy there... eu nu cer prea mult, nu vreau atat incat sa merit izgonirea voastra... bat la usa ta cumva plin de teama- ma ierti, e tarziu, poate dormi sau poate m-ai uitat, o merit, dar ma

m-as ascunde, sub nu stiu ce, pe nu stiu unde, departe de vesnicie,departe de moarte, doar eu cu mine, si apostrof, si virgula, plini de culoare, cu bratele intreite aruncate spre cer de negru,

te astept, sa ma-ntorc din nou la mine, chipul meu se risipeste senil, in albastrul unui cer din care ma reneg - nu ma tem de mine si nici nu vreau sa port vina unui orgolios care doar... n-a

imi sunt atat de porc azi... sunt la un pas de a voma pe tastatura: zi de vineri, zi de sinucigas caci preferam mai ranced sa-mi iau sange sau sa renunt la tensiune in favoarea ta? nimic nu ma

oricum, ideea de libertate ucide: orice dorinta cat de mica de a te apropia cu aripi desfacute la maxim de bani nenumarati, femei superbe, potenta, succes in afaceri sau pur si simplu de

n-am chef sa-mi zbor creierii azi... prietenii mei de ciocolata m-au parasit! de ce as plange singura intr-un colt al camerei fiului meu imbracata in staniol? sunt prea frumos sa am un semn

sunt suficient de partas la pacatul altora cat sa-mi dau seama ca turma mea de iepuri o conduc intr-o directie gresita; daca as rupe relatia cu tipa de la parter de la care am DirectX-ul 9 si

degeaba caut adevarul in beri calde sau ceaiuri reci, degeaba cred in prieteni caci ochii mei sunt always reci... nici ca puteam incepe mai nasol un text cat asta ca si cum as masacra poezia

prietenii mei imi vorbesc despre Plutarh si despre agonia transcendentei... sa-i ascult? seful meu , ala la care am lucrat toata vara, imi propune un job mai interesant... sa-l refuz? ieri

sunt disperat... am nevoie de doza, acum, aici, altfel... \"mugurasii sunt perfecti, netezi, impliniti... se pot vedea cu ochiul liber nervurile prin care circula seva: toate aceste calitati

ador vinul sec, amestecat cu bere? sau poate spritul poarta vina, arcuit, caci sunt surprins si azi, si ieri, si maine... nu stiu cati dintre l-au ascultat si cati nu dar garantez cumva

cat de trist pot sa fiu... privesc la mine cum de un an sau doi ma tot schimb dintr-un eu intr-altul, cum refuza sa ma recunoasca oglinda din baie, prietenii, dusmanii... acelasi trist,

textul in sine se naste greu; pare ca e nevoie de atat efort si-atat un munte de sudoare... un vecin al meu ma cheama intr-o seara sa-mi spuna printre randuri ca-i sudor si ca sudura lui parea

kamikaze am fost toata viata! depresii nerevoase si methadona, largi zambete pe care le-am urat mi-au furat parca sensul verbului mort, lung si lat in tara celuia al carui roi c\'est

timpul trecea peste mine de parca nu mai aveam timp, dar nu-l simteam: marginea blocului imi pare o prapastie enorma, captusita cumva cu cioburi de-argint - ma arunc... sau nu stiu daca tu

Vreau să strig contra vântului - Te iubesc, fă, Îmi sunt albastre zâmbetele tale Și lacom caut ochiul tău În palma mea să-l împletesc! Ciudat cum eu cu tine Suntem mai abrazivi Decât o

Două semne de-ntrebare Mă-mpingeau spre tine ieri; Eu voiam să mai pun sare, Tu sunai doar la pompieri...

atât, mă simt bine cât sunt rânced în mine- dincolo de cuvintele fără valoare învățasem parcă să te iubesc, dar cerbii toți s-au opus, dar corbii toți s-au opus, și insuși ochiul tău, prin