Nu

Nu. Deci tu nu citești nimic în acest timp. Nici măcar nu realizezi ca ești pe un scaun uzat din fața unui computer suprasolicitat. Te uiți aici și nu îți dai seama că e o mare prostie totul. Începând de la nașterea ta, care a necesitat un efort mai mare decât crezi, până la momentul actual, în care stai și pierzi vremea în fața unui monitor. Nimic nou, nimic interesant, nimic care să merite. Și totuși stai, sperând că acest text are un sens. Dar îți spun eu: n-are!!! Din nou crezi că e doar o glumă proastă, fără sens. Și ai dreptate. Este. Este ceea ce scriu eu atunci când mintea îmi este întunecată, fără sens și perspectiva de viitor apropiat. Știu ce vreau să fac peste zeci de ani, dar ca să ajung acolo nu am nici cea mai mică idee. Cine sunt eu? Viața este, în mod evident, net superioară oricărei forme biologice de supraviețuire. Dacă îți dorești, poți să te sinucizi din voință. Și aceasta, chiar daca nu ajută la nimic, este o certitudine. Și din nou speri că vei găsi ceva util sau interesant aici. Din nou nimic... De fapt, ce poți să-ți dorești în această lume? Nimic. Toate se află dincolo. Dar până dincolo... vor trece anii, și tot te vei întreba ce-i cu textul acesta stupid. Pentru că, într-adevăr, este stupid...