marius iorga

Titlul atrage...dar conținutul alungă...
Descriptivismul tău este debusolant... în așteptarea unui \"ceva\" care să se întâmple.
Atenție foarte mare la greșelile de gramatică, impardonabile la cineva care are pretenția de a produce cultură! Ai virgulă pusă între subiect și predicat, ai formulări în care timpii verbelor sunt total aiuristic puși (ar fi creat-o Dumnezeu fǎrǎ dinți iar când își dǎdu seama de omisia fǎcutǎ, ar fi adunat resturile de...)
Hai să luăm mai în serios limba română!!

Un text care, dincolo de micile subterfugii legate de începutul propoziției cu literă mică (ceea ce face destul de greoaie lectura) și de tematica (aproximativ interzisă sub o anumită vârstă), nu pare deloc luat în serios. O joacă, mai precis... de-a cum să ne prefacem suprarealiști, cum să ne legăm de un dicteu automat, cum să ne aruncăm cuvintele pe hârtie și să ne bucurăm de o ușoară senzație de exhibiționism.
O mică greșeală: \"mâncare devreme ce-o nenorocise\"... se scrie \"de vreme ce-o...\", dar asta contează mai puțin.

Bravo. Ai mâna sigură. Știi să scrii și mai știi și să \"porționezi\" timpii. Ai învățat că proza scurtă se scrie cu \"poantă\"...
Ceea ce m-a dezamăgit pe mine... poate vârsta e de vină, poate faptul că am văzut și auzit atâtea... este un videoclip Sarah Connor. Nu mă înjura... sunt doar sincer!
Aștept alte și alte proze... și vreau un roman! Acolo dai totul!

dă-mi o adresa de email...

O revelație?!
Stimabilule, m-ai făcut fericit într-o zi de joi! Ai o mână superbă! Felicitări Mamei Natură că te-a blagoslovit cu așa Har!
Dacă efortul acesta îți aparține numa ție, continuă să scrii! Te voi mai citi!

Felicitări pentru felul în care ai scris această povestire. Apreciez faptul că, așa cum ai spus, nu este ceva \"muncit\"... adică ai scris-o cum ai simțit-o... Sunt însă probleme cu timpii acțiunii, cu lămurirea trecerii de la un personaj la altul. Introspecția trebuie motivată cu mare atenție. Cititorul trebuie să priceapă clar în mintea cărui personaj se află la fiecare secundă a textului. Uneori ai tendința de a deveni \"prețios\", de a folosi cuvinte bombastice, care nu ajută textul. Dacă tot ești un autor \"de inspirație\" atunci nu mai alege cuvinte ne-obișnuite.
Scena violului este mult prea rapid prezentată, atâta timp cât are un rol covârșitor în acțiunea povestirii!

Scrisă bine... așteptam \"rezolvarea\" finalului. Care, din păcate, a venit dezamăgitor. O asemenea proză cere (pentru a fi \"totală\") o bombă finală. Ai ratat-o! Mai studiază...
Și știi de ce zic asta?! Pentru că din această proză se poate face \"bici\"... posibil pocnitor!

Ce sa zic? Nu m-a convins deloc, decât asupra faptului ca știi, în proporție de 75%, cam cum ar trebui sa scrii literatură. Abundența de epitete devine supărătoare. Cuvintele \"mari\" de asemenea... Periază-ți textul mai cu atenție...

Frumos....dulce...un parfum aparte... ca orice amintire, ca orice implicare emoțională... fiecare cititor se va regăsi fragmentar sau total într-o atare ipostază.
Scris bine pentru ceva atât de scurt. Mai trec prin \"dulceața\" ta...

Tardiv....urări de sănătate de la un...berbec! Fac asta numai pentru că sunt solidar celor de-o zodie cu mine!
Și felicitări pentru scrisul la persoana I!!
Proza curge, superbă întâmplarea cu copilul cerșetor!
Categoric, vei fi pusă la egalitate cu personajul! Dacă e pozitiv, e de bine, dacă e negativ...scapi tu cumva! (scuze că mi-am permis să tutuiesc!)

O să încerc să nu par deloc ironic... asta numai pentru simplul fapt că plec de la o premisă avantajoasă ție: felicitări pentru că \"pierzi\" timpul și \"produci\" literatură. Calitatea ei însă o stabilesc acei care îi denumim \"Cititori\". Dumnealor hotărăsc dacă e ok sau nu! Felul în care ne \"apărăm\" noi pe acest site face parte din ceea ce am putea numi \"avocăție ad-hoc\".
Dacă ai merge la un cenaclu (scuze, dar nu știu dacă ești membru al vreunui cenaclu!) ai vedea cât de variat este modul în care ți-e receptat fiecare rând pe care l-ai scris. Oamenii sunt, deh, subiectivi! (Sunt sigur că asta o știai deja!) Așa că... să lăsăm pe fiecare să-și dea cu \"presupusul\".
Că se fac aprecieri pe-aici de-a dreptul scandalos de imposibile... ține tot de psihologie... fiecare vrea să pară mai deștept, mai educat, mai grozav...
Personal, sunt dezamăgit de ceea ce se întâmplă pe acest site, și chiar îmi scosesem câteva proze, însă am revenit. Știi de ce? Pentru că îmi place să iau legătura cu oameni preocupați de aceeași \"goangă\" - literatura.
Iar aprecierile lor mă măgulesc, pentru că înseamnă c-am fost băgat în seamă. Nu fac aici o criză de modestie! Artistul trebuie să fie lipsit de modestie!
Spun însă că noi trebuie să ne acceptăm criticii!
Offf...închei pentru moment, căci am tendința de a spune prea multe...voi mai reveni!

Felicitari!
Nu stiu daca este datorita faptului ca am citito-o intr-o sambata seara...insa proza ta mi s-a parut excelenta.
Foarte bine construita... poveste frumoasa... duiosia explicatiei ceasului \'manufacturat\'... simplitatea misterului... Bravo!
O sa mai citesc!

pe mine ma convingi tot mai mult ca ai imaginatie! stii sa construiesti!
problema e \'verbul\' si timpii sai! si gramatica! ai mult prea multe greseli de gramatica!!!! renunta la perfectul simplu pe care-l folosesti in uzul curent, atata timp cat personajele tale nu sunt neaparat olteni! :D

am participat la asa ceva! un asistent de termotehnica voia sa plece in germania si... evident... la prima sedinta PCR (recunosc, am fost membru PCR, pentru ca aveam note bune) a fost criticata atitudinea... etc. atmosfera ingrozitoare pentru ca toti eram de acord cu el... si totusi, s-a gasit cineva care sa-l infiereze... o profesoara de economie politica, ale carei cuvinte ne-au umplut de dezgust! morala?! dupa 1989 profesoara s-a facut... democrata!
in fine...asta e istorie!
scriitura ta curge binisor...evident, facand concesii ideii de proza scurta! nu stiu de ce trebuie sa scrii chiar \'scurt\' ca sa fii citit pe net?! pana la urma... nu scriem pentru carti????

de ce bravo??! pentru ca tu ai regasit RADACINA prozei! stii care? POVESTIREA! POVESTEA!
am citit aici, pe acest site, o gramada de asa-numite pagini de proza, constituite insa din refulari, din neputinta traiului cotidian... experimente...etc...etc... fara valoare!
cu totii au uitat ca, de fapt, proza inseamna insailarea unor fapte, a unor intamplari... prezentarea lor... a felului in care s-au intamplat, unde au ajuns... si ce a rezultat din ele.
voi fi considerat un conservator... un nostalgic. e posibil! dar... dincolo de psihologii abisale, dincolo de ganduri si sentimente mai mult sau mai putin valabile... oamenii traiesc! vietuiesc! se misca! iubesc si mor! asta cred ca trebuie sa fie in primul rand PROZA!
ori tu asta faci: povestesti!
ca mai ai de lucrat... de invatat asupra stilului (una e sa povestesti cu prietenii la o bere, alta pe hartie pentru cititorii care nu te cunosc!)... ca ai un limbaj destul de sarac (dovada clara a necesitatii lecturilor intense si... imense!)..astea se invata in timp.
important e ca ai facut primul pas!

atmosferă faină! stăpânire a cuvântului!
totdeauna m-am întrebat de ce vor bărbații să descrie trăirile unei femei?! să fie vorba de... ceva psihanalitic acolo?!
până la urmă literatura nu face altceva decât să ia o porțiune de viață și să ne-o \"expună\", adaptată de ochiul și mintea scriitorului.
problema este că - nici nu se poate altfel! - unii dintre \"spectatori\" se împiedică de amănunte nesemnificative...
continuă în acest fel! merită...

salut! imi permit sa-ti scriu aici prntru ca nu am un email al tau!
poate va fi o surpriza placuta....aceasta poveste a mea!
prin anii 1986-1987, la o nunta in Bucuresti, am cunoscut un barbat din timisoara, care s-a dovedit a fi ruda cu mine, pe o ramura laterala a familiei. si am mers sa-i vizitez familia!
am gasit acolo, intr-un apartament, parca pe la etajul 10, doi baieti teribil de simpatici! cel mic il chema armand...foarte lipicios...imediat am fost prieteni, ne jucam, mergeam la \'ociko\', luam ciocolata...
din pacate...timpul a trecut...am plecat din timisoara... m-am intors acasa... la postul repartizat si... am pierdut legatura!
am trecut o data prin timisoara...dupa cativa ani buni si... nu am mai recunoscut exact blocul si scara... am explorat chiar si cateva... holuri la etajul 10... dar nu am mai gasit usa! :((
apropo...am emailul mariusiorga@gmail.com