Tradarea
Mersul tau pluteste; pasul tau e-o dezmierdare.
Alb e chipul tau iubito si mai alb cand privesc rosul macului, pe-ale tale buze-nnourate.
Negrii ochi iti sterg culoarea si
Poate de ieri de nicăieri
Venim să ne ducem,
Din stele sau sori
Să luminăm pieirea;
Eterni sau deloc
Agonici si sterpi,
Cu-n murmur plăpând
Ne luăm amintirea.
Poate in cer sau țărână
Venim
La 31 de ani ma simt de parca n-as fi; si daca sunt, nu e nimic sa-mi creasca mirarea, cu-atat mai mult ca nimic nu ma mai mira.
…Sunt oameni pe care-i vorbesc ca fiind alti oameni, dar care apartin
Respectul ce mi se acorda mi se pare mai mult decat inaltator; e o jignire adusa academic asupra fiintei mele, pe care o vad blasfemica si mult prea tainica; peroratie(si, sau peioratie, daca s-ar
Sa-mi asum vina, e de prisos, caci timpul ma preseaza asa cum vreau eu, cu tot timpul de pe lume de care dispun.
E un timp pierdut, pe care-l adulmec ca un animal de prada si pe care nu-l mai pot
…Ramanem in viata cu atat de putine nimicuri, de ma-ntreb daca nu ele sunt cochilia vietii, sursa matriceala concentric inepuizabila… Paradoxul vietii: moartea.
Vigoarea unui intelect dotat cu
MF