ceas de iubire

mi-a placut poemul tau, e o mica bijuterie de purtat
la incheietura orelor tarzii, a orelor pustii,
a tuturor orelor...
delicate sunt caile iubirii, ma tot intreb cum pot scrie barbatii lucruri atat de… “inclinate” spre vis,
imi trimit acum bratele dupa flori, si-ti las semn
fulgi din iarna aproape uitata a ochilor mei
Anana

\"
ieri am facut o vrajă
îți vor bate aripi în poartă
să te aducă grabnic
în visul alb din umbra norilor
unde m-am oprit în loc
ceas de iubire
pe timpul orelor de vânt
când pădurea se înclină să învețe pământul\"
Ai in aceste versuri o poezie. Poate si prima strofa. Dar ultima e rupta, e ceva ce nu se potriveste... acel \"să știi că te-am iubit\" anuleaza restul poemului.

Maria

Eu as scoate \"alunga viscolul din inima\", suna comun si strica tot ceea ce e strict personal din poezie,si la fel
ceva nu suna bina să te aducă grabnic
în visul alb din umbra norilor
unde m-am oprit
la ceas de iubire
in timpul orelor de vânt
când pădurea se înclină să învețe pământul


ca sa scapi de \"m-am oprit in loc\".


Poemul are o curgere serafica altfel.

Frumos din toamna ochilor tăi. Poem plin de pace și candoare, m-aș așterne cărare pentru frunzele din toamna ochilor tăi.

\"...padurea se inclina sa invete pamantul...\" dragut, as mai fi comentat dar ai scris atat de pasnic...iar copilaria este totul, chiar si in daragoste...mai mult in dragoste decat in oricare alta parte...!

Nuta, si barbatii au vise. uneori si le poarta spre alte lumi la incheietura orelor tarzii pentru femeia iubita. multumesc pentru fulgii lasa-ti din iarna aproape uitata ochilor tai. multumesc

Maria, inca de ieri am scos versul. azi iti las semn sa stii. multumesc pentru sfat si pentru ca ma citesti.

Valeria, asa este, dar o parte din mine trebuie sa se regaseasca in versuri. am sa incerc sa tin cont pe viitor si poate ma vei gasi altfel. multumesc

Karla, am sa ma astern toamna pe marginea ei, pentru cei ce vor rataci. multumesc de semn

Catalin, intotdeauna copilaria este parte din ea. multumesc pentru semn