Poezie
ochii noștri roșii
1 min lectură·
Mediu
degeaba întindem brațele
din nimic în nimicul după asemănare suntem
și nu ne mai împărțim
suntem dumnezeul căruia nu-i mai pasă
avem și câini
suntem câini
o grămadă de lumi din care să facem filme
în care să ne sărutăm și tot nu ne va ajunge
așa că ne părăsim prin toate lunile pentru pâine
oricat de mult am ajunge să ne iubim sau să ne urâm
ne părăsim pentru pâine
s-o punem pe masa din bucătărie
unde mulți dintre noi nu s-au ținut niciodată în brațe
și dacă au făcut-o
tot ce a rămas e tot ce rămâne după ce te apleci să ridici o monedă de 10 bani
pentru noroc se spune
și se mai spune despre oameni
oameni
când nimic nu se mai întâmplă
și câți n-am fi fost noi?!
014.872
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marinescu Victor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 133
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Marinescu Victor. “ochii noștri roșii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-victor/poezie/14141908/ochii-nostri-rosiiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
și tare aș înstela...