Poezie
Dormeam în pântecul iadului
fără aripi
1 min lectură·
Mediu
fără aripi
dormeam în pântecul iadului
când m-ai găsit căutam capătul nopții
trăgând după mine rădăcini rupte
din timpul trecut
când eram copii
și goneam îngerii pe streașina cerului
împletind râsete și verde dinspre sud
pe albul nins din zborul lor
mai târziu
am coborât la porțile iadului arhanghel
topind săbii în armate de foc
eliberând suflete îngropate
lampadar din lemn putrezit pe cealaltă față a pământului
luminând păcate ce mi-au înlănțuit zborul
îmi caută aripile și învelește-mi somnul
am să dorm până când voi dezgropa visele
îngropate de tine
pe cealaltă față a pământului
fără aripi
...încă mai dorm
023.395
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marinescu Victor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Marinescu Victor. “Dormeam în pântecul iadului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-victor/poezie/137849/dormeam-in-pantecul-iaduluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MVmultumesc de trecere. ai dreptate. m-a inspirat textul tau si uite ce a iesit:). cred ca am gonit amandoi ingerii. n-am citit Can\'y fly, dar acum ca mi-am pierdut aripile am sa citesc. :)
salutari
salutari
0
mi-a placut mult \"goneam îngerii pe streașina cerului\".
fara aripi? ai citit Can\'t fly?
Salutari,