Între lumi

exista o stare venita anume sa ne ajute sa numaram amintiri, poate fi starea de poezie sau poate fi doar o stare in care putem face alte lucruri minunate, de exemplu sa ascultam Beatls vorba lui Dan Dediu.
si eu confund starile astea si scriu de cate ori imi pleaca ingerii la plimbare, dar cred, poezie inseamna sa deschizi ochii in fata reveriei nu sa-i inchizi si sa plutesti,
Victor o spun si pentru urechile mele, suntem aici si sa invatam de la cei care au mai multa experienta in condei, poemul tau e minunat, sensibil, dar cred ca poate fi usor restrans... sper sa nu te superi ca-ti spun asta, asa simt eu... in rest ceea ce scri tu seamana mult cu ceea ce simt eu, asa a ajuns mesajul tau (poetic) la mine...
cu drag Anana

niciodata nu-mi propun cand sa ascult muzica sau cand sa scriu, dar exista o stare. o stare pe care eu o numesc poezie. privita din afara nu stiu daca mai poarta acelasi nume. nu ma consider un poet. in ziua de azi e greu sa-ti aduni gandurile in versuri fiindca poti fi inteles gresit. si nu ma supar ca mi-au plecat ingerii la plimbare :) nici pe tine nu ma supar ca ai trecut si mi-ai dat un sfat pe care am sa-l primesc. sper sa nu fiu inteles gresit, fiindca m-a bucurat vizita ta. te mai astept
cu drag, victor

Poezia degajă un romantism substanțial, însă mi se pare că ar avea niște versuri care fac notă discordantă, și anume…” pot trece pe roșu fără să mă asigur/ nu mă lovește nimeni”. Înțeleg că prezinți un semiplan, însă nu te apropia de realitate într-un mod ostil. E o părere.
Îmi place ideea poeziei ;-)

am vrut sa arat ca sunt unele momente in viata cand te simti liber, dar sunt momente cand libertatea nu-ti foloseste la nimic. sper ca m-am facut inteles prin restul versurilor. ai dreptate. e putin foertata realitatea, dar...sper sa-mi fie iertat derapajul pana cand am sa gasesc o solutie mai buna de a trece prin cele doua lumi fara sa se simta. multumesc de comentariu si de trecere :)

npc