scurt metraj

am o geantă roșie și am și pistol. concidență su nu, dr eu cred în ele. am să-ți povestesc cîți pași sunt de le degetul care apasă și pînă în inima victimei. doar o clipire greșită și e de ajuns să ratezi clipa.cu sinceritate,

un text cuminte , un text care respiră din sentimente, dându-i împlinire expresia și discursul poetic axat pe simplitate

\"nu înțeleg de ce toți oamenii arată spre mine
când în același bloc locuiește și administratorul

uite
cel mai mult
îmi place când suntem doar noi
ca doi pitici în mersul nostru și
și ne întâlnim mereu cu el
în ochii lui ca o poveste suntem mereu înalți
totuși
i-aș fi spus\"

citatul de mai sus confirmă spusele
deși poemul spune mai mult...

cu bucuria de-a fi citit un poem bun
las un semn
cu sinceritate,
teodor dume,

a se citi, ca doi pitici. i-urile survin de la blocarea tastei. n-au fost tastate cu intenție
scuze pentru greșeală
același,
teo

Victor, este prima oară când intru pe pagina ta și pentru că de fiecare dată când fac acest lucru simt că este necesar să vorbesc, iată că o fac, pentru prima, dar nu și pentru ultima dată:
De unde pornesc? Aș face-o de la pitic, dar cred că trebuie mai mult de atât așa că voi porni de la mersul piticului
-mersul piticului și jinduirea sărutării în timpul său, pentru a prelungi durata acestuia, invers proporțional cu lungimea pașilor
-piticul din dulap, la fel ca un spiriduș, care te observă, vede tot ce faci și căruia uneori îi dai socoteală. el vede povestea voastră a piticilor din mersul lor, la adevărata ei înălțime-pe care o dă dragostea
-tu...un îndrăgostit de viață și de variantele ei optimiste, un inocent al iubirii, piticul din dulap ești chiar tu, cel care te uiți chiar la voi
O dedublare a sentimentelor și a observării acestora cu finaluri în fiecare vers
Îmi place ce am citit Victor și voi veni și în alte dăți, dacă îți face bucurie
Cu prietenie
PP

Cezara, fara inima, ce rost mai are sa numar pasii, dar sa-mi spui. sa-mi spui si cine rateaza clipa, fiindca nu sunt convins care dintre cei doi. pe curand!

Teodor, iti multumesc pentru semn si mai ales pentru citire. ce ar fi versul, fara cei ce-l rostesc, sau ce ar fi sufletul fara oameni...? pe curand!

Petrache, te-ai uitat in spatele cuvantului si ai gasit ceea ce nu se vede. uneori uit ca exista mai mult decat sa vede si incep de la mine intotdeauna. iti multumesc mult pentru cum ai privit si binenteles ca imi va face placere, la fel ca si acum, sa te primesc si maine! pe curand!