Jurnal
Resemnare
1 min lectură·
Mediu
sufletul meu
speram într-un capăt să îl înțeleg
să îmi spună de ce nu pot să îl urăsc
să fie ca atunci când visez și nu îmi pasă
al câtelea am fost
aș tăia în totul lui
să iasă dezordinea moștenirii
să îl poarte altcineva
adânc am trimis după el
și nu s-au mai întors
073.673
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marinescu Victor
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 55
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Marinescu Victor. “Resemnare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-victor/jurnal/1740510/resemnareComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MPMPMaria Prochipiuc✓Mereu te descopăr altul, aici e un fel de resemnare, un fel de împăcare cu tot ce este, inversiunile parcă nu pică chiar așa de bine, poate ar fi bine să mai recitește dar caută să te auzi. E un fel de căutare a sinelui, dar și un fel de înțelegere a neînțelesului…
0
AMmostenirile ramin
cindva - acum vreo 2 ani - am scris citeva rinduri, puerile pareau, ca multe ce le scriu (in gind par mai rotunde !) - \"nu mai vreau sa mostenesc nimic!\"....si nu putini au ris si nu au inteles....as renunta la mosteniri ca sa traiesc mai mult prezent....
ti-e....
cindva - acum vreo 2 ani - am scris citeva rinduri, puerile pareau, ca multe ce le scriu (in gind par mai rotunde !) - \"nu mai vreau sa mostenesc nimic!\"....si nu putini au ris si nu au inteles....as renunta la mosteniri ca sa traiesc mai mult prezent....
ti-e....
0
MVMaria, este un fel de neintelegere a sufletului. are cumva o cale de ajunge de la un capat la altul al universului si nu-i mai ramane timp sa-mi fie. am obosit sa-l tot simt peste tot si numai in mine nu. iti multumesc pentru semn!
Inka, toate cuvintele sunt puerile, doar suntem copii chiar daca unii avem copii. poate ca aici este greseala. vrem sa fim altfel decat suntem. cat despre mosteniri, nu cred ca as renunta la ele oricat de grele mi-ar fi. pana la urma sunt o parte din mine fara de care nu mi-as mai semana. n-am incotro si voi accepta prezentul asa cum este el acum. si am sa traiesc cand voi intelege de ce nu este altfel. multumesc!
Inka, toate cuvintele sunt puerile, doar suntem copii chiar daca unii avem copii. poate ca aici este greseala. vrem sa fim altfel decat suntem. cat despre mosteniri, nu cred ca as renunta la ele oricat de grele mi-ar fi. pana la urma sunt o parte din mine fara de care nu mi-as mai semana. n-am incotro si voi accepta prezentul asa cum este el acum. si am sa traiesc cand voi intelege de ce nu este altfel. multumesc!
0
AMun proverb buddhist spune: respiratiile sunt masurate, si vorbele , si gesturile......de mosteniri nu am citit ....dar ma obsedeaza gindul ca as putea sa fac gesturile altuia, numai asa pentru ca el s-a culcat cu spatele spre mine
resemnarea e singura cale - uitasem o vreme, acum da roade
resemnarea e singura cale - uitasem o vreme, acum da roade
0
MVazi resemnare, maine cine mai stie! poate se intampla ceva si mostenirea se imparte. ar fi mai simplu de trait. multumesc!
0
PPVictor,
am citit cu placere poemul tau. il gasesc interesant si bine structurat. atentie, insa, la contructie: sau sa il ia cineva...
retin:
să fie ca atunci când visez și nu îmi pasă
cu prietenie,
p.parvescu
al câtelea am fost
am citit cu placere poemul tau. il gasesc interesant si bine structurat. atentie, insa, la contructie: sau sa il ia cineva...
retin:
să fie ca atunci când visez și nu îmi pasă
cu prietenie,
p.parvescu
al câtelea am fost
0
MVmultumesc de semn. sper ca am relaxat versul cu pricina si n-am pierdut nimic pe drum. imi cer scuze pentru intarziere!
0