Marina Samoila

Impresionanta si ca muzicalitate si maestrie a formei dar si ca imagini si vibratie a re-\"gasirii\". Ma face sa respir \"lumina albastra\" si sa rostogolesc o conserva cu stea.
Si eu imi doresc sa cumpar volumul /volumele tale, dar inteleg ca in curand va fi posibil si astept cu nerabdare anuntul de care pomenesti mai sus.
Poate \"la anu\'\" am sa vin sa-mi dai si-o dedicatie (am rude care locuiesc la Otawa, dar calatoria e deocamdata un vis).

Surprinderea gestului marunt si plin de semnificatie e sfasietoare si plina de un farmec amar. Are o intensitate a trairii care ma cutremura, iar sensibilitatea cu care reusesti sa prinzi in vers personajul tau, desi presupun ca esti foarte tanar, este impresionanta.
Poezia asta nu o citesc cu bucurie, o citesc amutind de admiratie... si de teama.

Interesanta prin unele imagini e poezia ta. \"Povata\" insa mi se pare ca n-are cum nici sa ajute, nici sa consoleze. Mi se pare ca, desi suna bine, poezia are in ea o fractura de sens, iar mesajul, indemnul nu se justifica. O sa mai reflectez...

Sunt surprinsa de lipsa oricaror comentarii la acest text. Ma asteptam la un \"ropot de aplauze\" si gasesc o tacere, daca nu suspecta in orice caz nelamuritoare pentru mine. Am recitit textul incercand sa vad daca nu cumva RaduLucian cerea in mod expres sa nu apara comentarii si doar mezinul comunitatii noastre, exuberant si spontan a incalcat acest consemn. Gasesc in text chiar un indemn la comentarii si 65 de vizionari din care doar doi vizitatori simt nevoia sa spuna ceva!! Dintre care doi, unul e mezinul iar celalalt...
In fine, poate se gaseste cineva care sa ma lamureasca.
Dupa aceasta lunga paranteza, vreau sa multumesc lui RaduLucian si lui Matei Ghigiu pentru dragostea (pe care o arata in fapte) fata de comunitatea noastra.
Ma bucura ca s-a gasit o Editura care sa aibe curajul si initiativa sa publice o antologie www.poezie.ro
Un calcul sumar ma face sa cred ca vor exista cel putin 2.000 de doritori, din cei peste 3.000 de autori, care sa cumpere cartea ce se pregateste. Cu siguranta eu voi fi printre ei.
Ma bucura si ma emotioneaza ca un prim bal cea dintai \"iesire in lumea dinafara cyber-spatiului\" a comunitatii de pe poezie.ro in ansamblu, prin participarea la Gaudeamus. Este spre lauda celor care au reusit sa obtina acest lucru si sper spre bucuria fiecaruia dintre noi (chiar asa tacuti cum imi pareti, tot cred ca va bucurati)si indraznesc sa spun ca in comentariul meu aduc si multumirile voastre celor care se implica in aceasta manifestare.

Cu intarziere, pentru care imi cer scuze, va multumesc tuturor celor care ati zabovit o clipa mai mult pe versurile mele, lasandu-mi dovada aprecierii voastre. Cu stelute de la doua din cele mai indragite de mine poete de pe site, cu sensibile comentarii de la RRostas si Inorog si cu vorbe frumoase de la Michelangelo si Hera, saptamana asta ploioasa si cenusie are sanse sa nu ma copleseasca. Si asta datorita voua.
Da, RRostas, chiar ca sunt fericita!
Se simte, nu?
Mi-e tare drag sa daruiesc, paradoxal (sau nu), asta ma umple si ma face mai fericita cand reusesc.

Eu zic ca tocmai de asta face ceva parale. Fara pretentii de elaborare, e ca un bobarnac dat cu dragoste peste un/o ... care si-a luat nasul la purtare. Cu folos bobarnacul!
As zice in primul vers \"buzele uscate\", nu strica rima, dupa mine.

Iti multumesc pentru aceasta relatare de suflet. Regret ca n-am putut fi in sala, dar cu ajutorul tau si a amintirilor am simtit ceva din atmosfera. Ai fost in noaptea asta pentru mine ca amandina lui Proust.

Vara uneori e ploie, toamna rareori nu-i ploaie, si-uite-asa, din vorba-n vorba,
\"pasarind intreg pamantul\", imblanzit-a lupul nostru nu o oaie ci cuvantul!
*
Toamna deseori e ploie
Limbile ni se dezdoaie ...

Nu te mai imPan-a atata si vezi de corecteaza \"catre\" Zei, nu care Zei! Stim noi care, lup naravas.
Inspira adanc ***:
...si alte rotunjimi furate de la miei...
Cine-mi esti lupisor?

Lasand din fuga o stea...

M-ai facut sa ma log-in, desi sunt ostenita. Pana la urma ti-am citit toate poeziile. Si-acum mi-e mult mai bine.
M-a contrariat ca la unele nu ai nici un comentariu si-ti scriu aici, la cea mai nou inscrisa, avandu-le in minte si pe celelalte. Imi place mult si ce si cum scri. Exista teme reluate, dar in tonalitati si imagini diferite si teme abandonate parca din chiar clipa in care scri. Preferata mea e Dulceata de ciresi amare, dar si Doina de sec, inca necomentata. Se simte ca unele cuvinte te obsedeaza si cu cat e vorba de cuvinte mai rar folosite in general cu atat efectul e cred in defavoarea ta. Dar e mereu timp si loc de reflectii si reveniri.
Poezia ta izbucneste primavaratec, cu multa seva, suculenta, cu arome tari.
As zice ca scri cu bucurie si ca te daruiesti jocului, daruindu-i si pe cititori. Eu iti multumesc. Am sa ma-ntorc.

Am extirpat si steluta, fara sa vreau.
Sa o punem deci la loc!

In primul rand bine ai venit!
Sa nu te superi dar mi se pare ca tot ce este intre prima si ultima strofa e de
prisos. Citeste te rog ce ramane. Eu zic ca ar merita o stea.

\"Sunt greu,
Un stol întreg de păsări
Pe trupul meu înnoptează.

Iubito,
Lumina ta-i plină
De cuiburi pustii
In care doar
Lacomii pui și-i hrănește uitarea.\"

Si chiar ti-o dau!

Bun venit, inorogule! S-ar zice ca suntem din aceeasi familie, a unicornului, dar ca tu ai scapat regelui Haggard, el pastra in valuri doar Licornele, mai putin una, ultima (\"Ultima Licorna\"-Peter Beagle). Mai vedem noi...
Imi place marturisirea ta. Are o muzica interioara si o mare intensitate a trairii. E densa dar are, dupa mine, si unele imagini fortate, pentru muzica.
Cred ca e o mica greseala in ultimul vers (primul te este cred de).
Am sa te mai citesc.

Imi place ideea. Si felul in care o asterni. Ma nedumereste insa Vama de nord, care apare,singular si, cred eu, nejustificat, avand in vedere simbolul vamii de apus.
Imi permit sa iti mai sugerez mici modificari, sper sa nu te superi:
-as renunta la \"om nebun\" sau macar as rescrie \"om ne-bun\"
-\"Ma voi apropia
de vama de-apus\" (in sensul celor de mai sus)
-\"sa ma intorc din drum\"
-\"sa visezi
si sa ma intorci
din vama de-apus\"
Sa stii ca mi-a placut, de-aia am zabovit la ea. Evident poti uita tot ce-am scris.

Azi mi-am facut de cap. Citesc, in disperare, sa recuperez ce-am pierdut venind pe site mult mai rar. Ma amuza ca am si eu un \\\"Haz de necaz\\\", scrisa insa mai demult, am s-o caut sa o inscriu si eu azi, daca mai reusesc sa chiulesc de la treaba. Daca gripa ti-a trecut, am constatat ca inspiratia nu. Ti-am citit mai multe poezii si mi-au placut. Aceasta, in subsolul careia ma desfasor si pe de laturi (sper sa nu fiu admonestata), imi place iar si tonul autoironic, dulce-amar ma amuza. Sa mai scrii!

Nu stiu cum a fost la inceput, dar cum e acum imi place tare. As spune \"a toamnei vina\", dar e o parere.

Mi-a placut. Ideea e de nota 10 si realizarea, desi mai schioapata pe ici pe colo(o mai buna viata, suna fortat, pentru rima), e si ea reusita.
Bravo!

Imi place \\\"cantecul\\\" tau cum spune Nic. De fapt poezia asta are melodie, curge frumos, eu i-as spune \\\"marina\\\". Primele doua versuri mi se par foarte reusite, stropii de ploaie-fluturi de cristal, valurile-cai intorsi la tarm. Toate imaginile, care parca alearga, imi plac. Doar una ma nemultumeste pentru ca nu o inteleg (\\\"In ceruri dant hain de oameni goi\\\"). Stiu, ajuta muzica si rima dar nu o pricep.Nu, nu-ti cer explicatii, vorbeam si eu asa, cu toamna mea. Si ar mai fi ceva (ca sa eviti repetarea lui doar): \\\"Imi stinge noaptea visu-nfrigurat Iubito, esti in cearcan, dor uitat !\\\" Chiar mi-a placut. Felicitari !

Nic,
e de rau cu Centaurul asta. Am scris un comentariu, m-am chinuit de trei ori sa-l trimit impreuna cu steluta mea.N-am reusit, m-or cenzura sefii mei sau cenzorii centaur? Iti spuneam si de o mica greseala in randul 29 (m-ai...) si cat de tare mi-a placut, de-am ras cu un ochi si-am plans cu-amandoi. Desi adrian mi-a luat-o inainte cu steaua tot ma caznesc sa ti-o ploua si pe-a mea. Mai incerc odata, poate acum nu ma vede nimeni si vrea.