melancolie de toamnă

în amintirea lui DM

1 min lectură·15 septembrie 2003

Mediu

mă-mbrac într-această

toamnă târzie

și trag în sus reverul ploii

neîngăduit, mă dor nebunii

cei înecați de apa vie

a turmelor din strunga lunii

-mi-e frunza scrijelită-n carne

îmi ard nervurile pe-alocuri

de țes nisipul între spaime

și mi se-nchid deprinse jocuri-

știi?îmi trec corăbiile

prin porturi

necunoscute

literele sufletului meu

pe vecie pierdute

cresc pe urmă-ți mereu...

ce blesteme cusute

de carne

de tine

îmi macină

nopțile

cândva senine?

mă-mbrac într-această

toamnă târzie

ce ireversibil

poartă

chipul tău...

023.021

Marina Nicolaev. “melancolie de toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marina-nicolaev/poezie/51431/melancolie-de-toamna

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

citind-o am simtit si eu mantia acestei toamne târzii...frumos poem, melancolic, trist, de dragoste...

te-am gasit în aceasta toamna târzie
si nu am nimic a regreta...