Poezie
IMPOSIBILA ÎNTOARCERE
1 min lectură·
Mediu
Mor visele ca oamenii, ca tot,
Ce-a fost cândva lumină şi-ncântare,
Cuvintele încearcă murmurat
Ruina s-o prefacă în salvare.
Copilărie,draga mea fantomă,
Te chem de-o viaţă-ntreagă să revii
Văiesc şi strig, dar fără îndurare
Drumurile noastre rămân tot pustii.
Ne întâlnim arareori în câte-un vis,
În câte-o adiere cu parfum de floare
Venită, parcă din lumea celor duşi,
Dar tu te pierzi ca o nălucă-n zare
Iar eu rămân cu ochii plânşi,
Rătăcitor prin Lumea asta mare.
006
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marin Corneliu Dobre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Marin Corneliu Dobre. “IMPOSIBILA ÎNTOARCERE.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marin-corneliu-dobre/poezie/14204420/imposibila-intoarcereComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.