MDMarin Constantin Daniel
Verificat@marin-constantin-daniel
Bucuresti
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
O scenă completă a lumii închisă parcă sub muzica lui Peter Ilyitch Tchaikovsky. Avem fronturi deschise, răni ce nu se mai nchid, doruri inchise in ,,mirosul pămîntului de flori din ghivecele mele\'\'.Goană nebună după negru, după întuneric. De ce?
Pe textul:
„J\'ai ouvert mon piano" de Mircea Elian
0 suflu
ContextCum să nu se iubească merele toamna, atunci când soarele firav le dezvăluie roșeața din obraji? Cum să nu găsească câteva clipe de fericire până când noi, oamenii - le scuturăm din pom și le mâncăm.Personal am sinceritatea de a găsi primele patru versuri mult, mult mai frumoase decât finalul poeziei.Natura iși cere drepturile, mai ales acum, toamna.
Pe textul:
„Meri" de Raluca-Stefania Mihai
0 suflu
ContextO nevoie acută de tăiere de sine demonstrată de o înșiruire de termeni reci, stridenți :
,,Atunci când sunt zgâriată
De propriile-mi gheare\",
,,fildeșul colților mei\",
,,schiță de urlet\",
,,Cu două scobitori
Să mă zgârie\",
,,Să mă chinuie\".
Este adevarăt, toată această suferință are un scop nobil: ființa trează. Oare aceste scobitori sunt ,,împrumutate\" din povestea cu merele de aur?
,,Atunci când sunt zgâriată
De propriile-mi gheare\",
,,fildeșul colților mei\",
,,schiță de urlet\",
,,Cu două scobitori
Să mă zgârie\",
,,Să mă chinuie\".
Este adevarăt, toată această suferință are un scop nobil: ființa trează. Oare aceste scobitori sunt ,,împrumutate\" din povestea cu merele de aur?
Pe textul:
„Aproape Vie, Aproape Moartă" de Sorana Petrescu Felicia
0 suflu
ContextToamna marină e fiară sălbatică. Pe cei neavizati (visatorii) îi plimbă, îi întoarce pe țărmurile pustii pentru ca într-un final să-i golească de iubiri, patimi, nevoi, greutăți. Atunci rămân singuri. Marea nu-i acceptă.
Nu înțeleg ce este cu ,,plăjile\"? Să fie o năzdrăvănie a gândurilor sau ... plajele?
Nu înțeleg ce este cu ,,plăjile\"? Să fie o năzdrăvănie a gândurilor sau ... plajele?
Pe textul:
„Ca o toană, toamnă" de Gabriela Marieta Secu
0 suflu
Context,,Scoate-mă-n larg, când țărmul mă înghite\".
Dă-mi Doamne poveri mai multe, acum când am destule. Glasul lui Iov nu s-a mai auzit de mult printre noi. A amuțit printre coloane de falsuri, taluzuri de autocompătimiri, satisfacții minore. Întinde-mă Doamne ca pe o coardă. Dacă se va rupe, ,,trec prin vămile senine
Cu Tine-n suflet\". Respect adânc acestor versuri.
Dă-mi Doamne poveri mai multe, acum când am destule. Glasul lui Iov nu s-a mai auzit de mult printre noi. A amuțit printre coloane de falsuri, taluzuri de autocompătimiri, satisfacții minore. Întinde-mă Doamne ca pe o coardă. Dacă se va rupe, ,,trec prin vămile senine
Cu Tine-n suflet\". Respect adânc acestor versuri.
Pe textul:
„S o n e t 1 8 2" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextProbabil dacă nu ar exista reporterii de presă și televiziune, domnii politicieni (aici includ ambele sexe, fără discriminare) ar fi mult mai ușurați în munca lor de parlamentari, oameni aleși. Multe lucruri murdare permisibile domnilor parlamentari ar ramâne în culisele senatului sau Camerei Deputaților. Dar ce ne facem când oricare dintre noi ar putea fi, printr-o conjunctură, în locul lor și am proceda (99,99% dintre noi) identic?
Pe textul:
„Politica la feminin" de Mihaela Raileanu
0 suflu
ContextSuflete plutind într-o ,,mare încruntată\" - frumoasă, singulară metaforă. ,,Am plâns\", ,,ai plâns\", ,,am plâns\", ,,au plâns\" - o istorie nescrisă dar simțită de fiecare dintre noi. Pe harta vieții sufletele noastre păcătoase au plâns. Rece, crudă, rămâne gândirea. Vinovația fiecăruia dintre noi caută , caută...nu există final, totul se mișcă. Încă o poezie curată, ,,neinfectată\" de virusul artificialității.
Pe textul:
„Vinovata" de Leo Ana-Maria
0 suflu
ContextDiferenta dintre un marinar și un poet nu trebuie să existe; poate de aceea, în această poezie, cele două laturi se conving una pe alta în fața ,,claviaturii luminilor din port\". Un hoinar, un altul însoțind triumful albatrosului. Poate că vine toamna, marea se pierde pe sine, hoinarul pierde malul. Ajunge undeva, dincolo de rațiune, dincolo de uman; trece prin mrejele nebuniei, poposește pe țărmul muzelor dar nu poate rămâne. Se pierde pe sine - chemarea, ,,lupta cu vântul\". Se pare că eu, personal am mai vânat o lacrimă de frumusețe și aceasta e poezia de față.
Pe textul:
„Marinarul" de Salomia Daniel Ali
0 suflu
ContextChiar dacă mulți dintre noi alegem să răsărim în tulpini, chiar dacă ne aruncăm intermitent în dreptul soarelui, cum ai dat de înțeles, nu există un motiv de stagnare sau mai rău, de declin. Dimpotrivă, mersul gândurilor tale nu este nici pe departe lent;,,Un cub odinioară avea lacrimi pe colțul dinților de lapte\" este doar începutul unui drum lung, cronometrat, măsurat dintr-un cuib al veșniciei.Aceste versuri deosebite merită să le tot citesc undeva la țară, căutând ecouri, întelesuri printre nori taiați de umbrele unui măr padureț.
Pe textul:
„despletit intr-un cub" de Lucian Preda
0 suflu
Context,,tăcerea întrebării\"
Alăturarea acestor două cuvinte m-a pus pe gânduri. Sensul este interpretabil. O incongruență a firilor, un joc al întrebărilor inutile...sau poate chiar profunzimea, tăișul întrebării. Dacă există bunăvoință, s-ar putea explica sensul acestora? Ce a gândit poetul/poeta?
Alăturarea acestor două cuvinte m-a pus pe gânduri. Sensul este interpretabil. O incongruență a firilor, un joc al întrebărilor inutile...sau poate chiar profunzimea, tăișul întrebării. Dacă există bunăvoință, s-ar putea explica sensul acestora? Ce a gândit poetul/poeta?
Pe textul:
„Pentru că ai ochiul pătat" de Lavinia Micula
0 suflu
Context<> Frumoasă metaforă, imposibilă totuși.Eventual ,,prin geamul iubirii\". Poate că are mai puțin farmec, dar are un înțeles.
Pe textul:
„Umbre" de Ioana Balea
0 suflu
Context<< nu vom ști ce suntem
chiar dacă
în fiecare moment
suntem siguri
de ceva >>
Frumos! O reflectie liric specială, răsărită printre mii de culori ,,anonime\'\'. O percepție a întregului uman, rezonând cu gândurile trimise Elenei Chakass :,,Sântem atât de mici pentru întrebari atât de mari\".
chiar dacă
în fiecare moment
suntem siguri
de ceva >>
Frumos! O reflectie liric specială, răsărită printre mii de culori ,,anonime\'\'. O percepție a întregului uman, rezonând cu gândurile trimise Elenei Chakass :,,Sântem atât de mici pentru întrebari atât de mari\".
Pe textul:
„noi" de Alexandru Despina
0 suflu
ContextPrin spațiul clipelor am privit inăuntru ; oglinzile fiecărui vers, fiecarui gând - incalzesc amintirile, forțându-ne să se punem întrebări: dar dacă...? Răspunsurile le-am regăsit tot aici.
Pe textul:
„O clipa" de Constantin Rusu
0 suflu
ContextAceasta creatie nu este o poezie - cum bine a fost definit în titlu - este un strigăt al îndoielii. Din timpul răstignirii, cu un dramatic popas spre conștiința eminesciană.O pesimțire pentru vremurile noastre.Ce s-ar fi întâmplat cu Eminescu astăzi?Ar fi putut trăi din publicarea propriilor lui poezii?Un simplu editor?
Pe textul:
„Strigăt" de serban georgescu
0 suflu
Context