Când Dumnezeu face apelul de dimineață
E vremea să cumperi orbilor vise
Războiul se poartă cu toată lumea
Las pașii să treacă pe lângă mine
Lanț lângă lanț cu mâini împletite peste ochi
-
la Bruges mai ploua, nenăscut încă erai
printre morți prefăcuți urcat-am în cercuri spre tine
Sibiu alterat, Sibiu returnat unui secol cu geamuri crăpate
copiii crescuți în lumini de
Astăzi îți trimit scrisoare
Am avut timp între două marșuri forțate
prin trașee părăsite de cei dinaintea mea
morți
îngălbeniți
acoperiți de rădăcini și piei de melci fără ghioc
cărți
Urlă munții, Românie, urlă, nu mai tac
ȘI plâng câmpiile, jelesc sub ochi de nedreptate.
Ce-ai pierdut, tu, mumă; ce-am pierdut, noi, frate!
Cămeșa-i răzlețită, rănile se bat.
Ce-ai pierdut