Poezie
Front. Scrisoare de cinci lei
2 min lectură·
Mediu
Astăzi îți trimit scrisoare
Am avut timp între două marșuri forțate
prin trașee părăsite de cei dinaintea mea
morți
îngălbeniți
acoperiți de rădăcini și piei de melci fără ghioc
cărți părăsite-n pustii
Șterg în grabă creionul bont de noroi și cocleală
moartea nu știe să scrie
aici mi s-a spus să te aștept
dar știi tu cum sunt ordinele
se schimbă de pe o zi pe alta în fine cu greu
am găsit și hârtie
nu te supăra femeie
am scris pe marginea ultimei tale scrisori
Acolo îmi spui
despre cele mai noi televizoare apărute pe piață
despre scadența întreținerii
la bloc
Și despre ultima prăjitură dumicată
de tine
la vrăbii
n-am primit-o încă
nu sunt mort vede-mă
Iarăși îmi tremură mâna
am tras cam o duzină de gloanțe
mortale
ți-am pătat gândurile cu sângele unui infanterist de lângă mine
las’ că așa îi trebuie
trăgea cu ochiul la mine
Și el te avea cumva altfel te striga pe un alt nume
cândva o să-i termin eu scrisoarea
am să improvizez timbre din ultimele ordine de front
Semnez în grabă pe ele cinci lei
In The Deathcar
Cumva trebuie să închei
văd cum se apropie prin sârma ghimpată
o ploaie măruntă de toamnă
soldații din spatele meu deja
au început să piară senini cu fața în sus
s-a furișat ceața peste noi în tranșee
e frig și mi-e dor de picioarele tale
fantastic de calde
Plec
tot mai aproape de tine
înainte înainte
am primit un nou ordin
întâlnirea cu tine va fi peste trei zile pe frontul următor
am primit asigurări
de data aceasta vom face joncțiune
între timp ți-am făcut rost de o pușcă
și gloanțe
hai femeie să ne iubim
pe front
Lacrimile le vindem pe votcă
002943
0