Poezie
Mondo cane
2 min lectură·
Mediu
A fost odată un om
care a uitat să mai vină la masă ...
A mai fost și un copil
care juca jocuri tribale:
înșira furnicile pe ață
și le punea la gât colan...
Bătea apoi într-o buturugă mare
cu două cioate de lemn
ritmurile auzite in filmul
\"Mondo cane\".
Apoi, se așeza pe jos, ca să ...
Ardică-te de-acolo! Răcești !
Vreau să mă joc de-a negrii!
Dar nu pe jos, că e frig !
Ce-ai la gât ? Ești plină de furnici!
Treci în casă! Curăță-te !
Mondo cane...
Furișez pașii in camera alăturată.
Cu o foarfecă mare si grea
am făcut fâșii de hartie.
Le-am prins cu bolduri de chiloți.
Tobele băteau, tare, tare, tare,
amețitoare !
Mă roteam, dădeam din picioare,
Se deschide usa !
Ce-i cu tine ! Uite, goală! Bolduri infipte !
Iute dau să le scot.
Se infig adânc in degete.
Adu mânușițele la tăticu!
Te-a durut?
Nu! Eu sunt mondo cane !
Haideți la masă !!!
..Ah!, da! la masă...
La masăăăă!!!
In l982, bunicul meu era pe masă.
Zâmbea frumos...
Eu, cu o mană pe sub brațul lui
dansam in gând printre liane,
cu ochii duși in zările copilăriei.
(L-a iubit mult pe bunică-su...)
Hai, ia-ți mâna, trebuie să-l îngropăm !
...Pe cine?...???
Pe urmă, mergem la masă!
Mondo cane!!!
001.586
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mariana Tanase
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 219
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 44
- Actualizat
Cum sa citezi
Mariana Tanase. “Mondo cane.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mariana-tanase/poezie/148371/mondo-caneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.