Poezie
Inorogul albastru
1 min lectură·
Mediu
Pășeste smerit în sufletul meu,
Pleacă-ți capul tăcut a-nchinare!!!
Nu tulbura linistea viselor nevisate
și inorogul albastru de șoapte amare!
Mobilele sunt vechi,pe o masă sunt eu
floare de colț albă, uscată-ntr-o carte,
jumătate moartă, stafie pe jumătate.
Focul e stins și e frig,
Doar amintirile goale rătăcesc pe-aci,
amintirile a ce-ar fi fost să fie,
și nu e!
084.250
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mariana Pancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 59
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Mariana Pancu. “Inorogul albastru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mariana-pancu/poezie/27788/inorogul-albastruComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
XX
XXxanthar xan✓
Frumoasa poezie, imaginile vizuale sunt sublime... Dar totusi nu ai vrut sa spui \"nu tulbura linistea viselor\"?
0
Sintem cam in acelasi gind, cu amintiri a ce-ar fi fost sa fie. Cel mai bine mai bine e sa nu le tulburam somnul, amintirile doarma, noi mergem mai departe.
0
Da, tacerea amintirilor nu trebuie tulburata!Nimeni nu are dreptul sa o faca!
0
NS
Frumoasa poezia. Eu i-as sterge ultimul vers (doar o parere).
0
In ultimele versuri se pare ca ai fost lovita brusc de un shortage de metafore...altfel, cu versurile respective refacute, ar iesi ceva tare frumos.
0
