Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Perpetum mobile

1 min lectură·
Mediu
Am ochi de vrăjitoare
ce dansează printre ruguri,
blestemată de zei
să nu-și găsească liniștea niciodată.
Am trupul copil
din aer nenăscut încă,
încarcerat între ziduri
de singurătate și frig.
Îmi ard sufletul mereu
în furtuni pătimase
dar întotdeauna naufragiez
pe insule pustii și necunoscute
unde nimeni si nimic nu m-așteaptă.
Și-atunci o iau de la început
Îmi înalț arzătoarele ruguri
și dansez printre ele nebună
până la urmatoarea furtună.
023.504
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
70
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Mariana Pancu. “Perpetum mobile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mariana-pancu/poezie/12206/perpetum-mobile

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cristina-litoiuCLCristina Lițoiu
Vreau să te felicit în primul rând pt. pseudonimul tău. Mi se pare inspirat. Poezia... susține o muzicalitate a cuvântului definit prin sentiment. Trăiri exhaustive, perpetue. Mi-a plăcut mult.
0
PRPetre Rau
Primele patru versuri sunt ambigue. Nu le pot intelege, desi cred ca stiu ce ai vrut sa spui. Durerea e prea amplificata cind linga singuratate mai adaugi si frig. Singuratatea presupune cumva si frigul, dar probabil ai frut sa sugerezi ceva mai mult. Finalul este insa concludent. Succes!
0