Poezie
repaos
1 min lectură·
Mediu
o vreme
lumina ei s-a rotit
printre așchiile violet
ale unui trup care se înfrupta
fără lanternă
fără vreun semn de epidermă
sau ruj de cafea
foamea lui trebuia înfometată
cu toate ridurile trecerii
și păcatului deopotrivă
trebuia să fumege așchii
și din ele dragostea ei
să-și croiască o textură lăptoasă
pe care își va descreți
o treime din plîns
atunci cînd va simți că e timpul
să moară
într-o zi lumina ei s-a oprit în loc
resemnată ca un ac de ceasornic
și nici o lumină nu a mai putut
să-i resusciteze durerea
și mișcările-i seci
002331
0