MFmariana fulger
Verificat@mariana-fulger
Constanta
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
I-ai numărat, pui? Câți au fost ieri? Dar azi? Dar mâine? Nu, mâine n-au fost, încă mai e o speranță. Te aud mereu. Nu ești nici o clipă singur. Am desenat o fereastră și aproape de ea am deschis o ușă. Mă poți vedea oricând, dar dacă vrei, poți să vii să locuiești cu mine: statia de destinație Fericirea, via Speranța cu A.999 de la linia 6 peron stanga, lângă ceasornic.
Pe textul:
„Suferinta cautata." de C. Octavian S
0 suflu
ContextLucrurile nu au cum să fie atât de pornite împotriva ființelor și nici nu-mi închipui vreun lucru făcând ceva biologic în universul acesta în care noi le observăm statice. Poate că în universul lor, noi suntem statici și ele ne plâng de milă. Îmi și imaginez un scaun de bibliotecă, foarte supărat că fata frumoasă care tocmai s-a ridicat de pe el, după ce a citit o poezie de dragoste, nu-i poate fi cândva mireasă. Dacă reușesc vreodată să trec dincolo, ceea ce este foarte posibil în cazul meu, promit să vă aduc fotografii cu evenimente importante din viața lucrurilor și, eventual și cel mai important, ceva despre înțelepciunea lor, pe care eu o intuiesc enormă, de a se lăsa folosite fără să le afecteze faptul că nu prea avem habar că nu sunt doar lucruri.
Pe textul:
„Lucrurile ne privesc cu o ură infinită" de Mircea Florin Șandru
0 suflu
ContextPrivind prin geamul acesta prin care nu ne privești, de dincolo de ochiul cu mii de suflete al sufletului tău, te văd exact așa cum te-ai descris, un suflet explodând de trăiri care încearcă să comunice celor din afară înălțimea sentimentelor sale și neputința de a înțelege de ce i se întâmplă astfel. Uneori, sufletul ne îmbracă precum un iglu și nu mai știm dacă suntem înăuntrul unui palat de cleștar cu zâne și feți frumoși și cu stele atârnate pe frânghii la uscat, după ce au intrat precum besmeticele în paharele cu șampanie ale celor care sărbătoresc venirea primăverii, sau în afara lui, căutând sensuri dincolo de puterea noastră de înțelegere, timpului care ne preschimbă în picuri de rouă și ne lasă să cădem ușor pe pleoapele cititorului.
Pe textul:
„Starea de..." de Gelu Bogdan Marin
0 suflu
ContextAtunci când ați stat în genunchi, propun să fi dezgropat ceva, iar mai târziu să fi îngropat (iubirea); stelele, în perioada aceea, să le fi văzut chiar și-ntr-o baltă. Te rog să nu te superi, mi se pare mai poetic. Scrii foarte frumos. Felicitări și succes!
Pe textul:
„oare ne-am tinut de mana?" de Tomescu Ionut
0 suflu
ContextÎntrebări la fel de existențiale, pui. Oare ce naște o pisică și mănâncă pește? Pentru mine asta chiar e o întrebare. Habar nu aveam că ai o femeie, dar cred că știu de ce ai coarne. Ești un cerb deja. Felicitări.
Pe textul:
„Si toti ma intreaba..." de C. Octavian S
0 suflu
ContextInteresantă viziune, pui drag. Intrebările existențiale nu-ți mai dau liniște deloc. De ce nu un pui de cerb? Eu așa te vad.
Pe textul:
„Cocoselul." de C. Octavian S
0 suflu
Context\"Că nu-i primul poetul învăluit de dor
Revendicat de-o lume ce mai are fior.\"
Un veșnic trubadur, domnule Enianu! Ce bucurie să vă întâlnesc și aici!
Revendicat de-o lume ce mai are fior.\"
Un veșnic trubadur, domnule Enianu! Ce bucurie să vă întâlnesc și aici!
Pe textul:
„Prelungire" de Constantin Enianu
0 suflu
ContextTrec din steaua mea
în cealaltă stea.
E aproape - acea stea
fiind chiar tu.
Mă chinui, nu prea mult,
și te-aduc lângă mine, Stea!
Unesc colțurile și,
încearcă să ghicești ce iese...
O cometă rătăcind la infinit.
Colțurile le-am unit, le-am lipit
unul de altul. Acum suntem o cometă.
Dacă vor ajunge la ea,
oamenii ne vor lua drept model.
Acum, trec din galaxia mea
în galaxia ta divină.
...
Ne-am unit galaxiile
și am ajuns un univers.
Am fost stele și comete și univers -
acum suntem poezie.
De ce oare? Iubirea.
Ea ne-a unit...
în cealaltă stea.
E aproape - acea stea
fiind chiar tu.
Mă chinui, nu prea mult,
și te-aduc lângă mine, Stea!
Unesc colțurile și,
încearcă să ghicești ce iese...
O cometă rătăcind la infinit.
Colțurile le-am unit, le-am lipit
unul de altul. Acum suntem o cometă.
Dacă vor ajunge la ea,
oamenii ne vor lua drept model.
Acum, trec din galaxia mea
în galaxia ta divină.
...
Ne-am unit galaxiile
și am ajuns un univers.
Am fost stele și comete și univers -
acum suntem poezie.
De ce oare? Iubirea.
Ea ne-a unit...
Pe textul:
„ stele" de sorin saguna
De îmbunătățit0 suflu
ContextBine că nu ne bucurăm ca porcii la masa de Crăciun, că atunci am ști ce înseamnă să fi miel de Paști. Total de acord cu tine. Dar deja știi care e răspunsul. Sacrificiile de vieți pe altare sunt anterioare lui Iisus. Eu nu suport să-l văd pe Iisus pe cruce și nici mieii atârnați în măcelării. Ca fiiță omnivoră, trebuie să recunosc însă că mănânc carne de miel. Nu știu de ce. N-am început eu.
Pe textul:
„Pe cruce cu mieii" de Botu Cătălin
0 suflu
ContextUite că aici văzui imediat că ai scris \"științei\" cu un singur \"i\". Părerea mea, dar să nu te superi, e că numele de planete și alte corpuri sau grupuri de corpuri astrale se scriu cu literă mare, la fel ca România. Mai are dreptate și astrologul uneori, de horoscopist nu prea știu. Noapte bună.
Pe textul:
„Catalogul cu amintiri 1" de C. Octavian S
0 suflu
ContextIată-mă, la datorie, pui! Ce-ai vrea să mai îndrept? Ai scris foarte frumos. Nu e nimic de îndreptat. Mai vin și mâine pe la tine. Cine e pierduta sirenă? Vrei s-o caut eu mâine, pe plajă? Uite că am văzut că ai două cuvinte legate \"vremurilorde\". Scrie în continuare, ca recomandare, și nu dispera. Mai vin.
Pe textul:
„Am invatat sa scriu..." de C. Octavian S
0 suflu
ContextDe ce te-a încercat visul greu, pui? Și cărei doamne îi atragi atenția că el o iubește? Cred că în unele privințe ai mers totuși cu mintea mult prea departe. Suntem totuși într-un spațiu literar și pe deasupra virtual. În afara lui viața e monotonă și ștearsă. Dacă n-am ști să visăm, ne-am pierde de tot. Ai scris frumos. Nu prea am ce să-ți reproșez. Mulțumesc frumos pentru trecerea prin poveri. Și în spațiul virtual se poate muri de fericire, dar și de nefericire, uneori, dar a doua zi e iar soare. Ai grijă de tine. Pa
Pe textul:
„Lung e drumul..." de C. Octavian S
0 suflu
ContextPăi și dacă asta e problema, nu poți s-o rezolvi și apoi să râzi? Sau te gândești imediat la consecințe? Câtă bucurie aduc micile odoare pe care le creăm astfel! Și-apoi, încerci să dai problemelor de cap, într-un fel, ce să-i faci? Viață! Părinții și cei de dianintea lor cât de greu s-or fi descurcat? Și au făcut față. Altfel nu mai eram. Nu vreau să te supăr. E doar un fel de înțelepciune a vârstei.
Pe textul:
„Doar o emoție dezinteresată..." de Gelu Bogdan Marin
0 suflu
Context\"Și eu.\", aș putea spune, ca răspuns, dar mi-e teamă să nu mă atace vreo contracandidată. Frumos. Pa.
Pe textul:
„Inger pierdut" de vorniceanu ionut
0 suflu
ContextÎntrebarea e dacă ai reuși să stai întins pe nisipul unei dune, fără să simți că poți deveni oricând dună. E nevoie să plantez undeva o oază, măcar un miraj. Nu-mi place să te văd îmbălsămat. Scrii scurt și concis, ceea ce-mi place la nebunie, și frumos, ceea ce mă încântă la paroxism. Uite că am început să vorbesc precum distinșii mei critici. Scrii foarte frumos și te voi mai citi curând. Pa
Pe textul:
„Cu ochii la soare..." de Gelu Bogdan Marin
0 suflu
Context\"inima...
ca o piatră spălată de valuri,
călcată de albatroși lacomi\"
Frumos. Parcă-ți și văd inima printre stabilopozii de pe faleză, spălată de valurile spumegânde, și pe ea pescărușii, gata să-și înfigă ciocurile în sentimentele tale. Același sentiment al zădărniciei ne macină pe toți, în ultimă instanță, dar se poate să mai și râdem uneori.
ca o piatră spălată de valuri,
călcată de albatroși lacomi\"
Frumos. Parcă-ți și văd inima printre stabilopozii de pe faleză, spălată de valurile spumegânde, și pe ea pescărușii, gata să-și înfigă ciocurile în sentimentele tale. Același sentiment al zădărniciei ne macină pe toți, în ultimă instanță, dar se poate să mai și râdem uneori.
Pe textul:
„Doar o emoție dezinteresată..." de Gelu Bogdan Marin
0 suflu
ContextÎngerul va plânge și apoi va muri, dacă vei muri. Întoarce-te, măcar o zi, și dă-i bucuria că mai poate fi.
Pe textul:
„Nervozitate" de Gelu Bogdan Marin
0 suflu
ContextÎți oblojesc rănile cu sufletul meu și poate, dacă nu se obrintesc, se vindecă sigur, visătorule!
Pe textul:
„Totuși..." de Gelu Bogdan Marin
0 suflu
ContextEu zic să n-o bați, pisicile trebuie bobosite ziua ca să daormă noaptea. Sunt niște animăluțe foarte drăgălașe și iubitoare, dar cam au mania umblatului noaptea pe acoperișuri și prin hambare, după șoareci și alte prăzi noptatice. Te rog frumos să fii mai atent la scriere. Nu mai despărți predicatul de complementul direct prin virgulă. Aici, ai undeva un rând alunecat. Nu-ți fac reproșuri, nu vreau să te cert. Regulile gramatice sunt mult mai importante decât eventualele neologisme pe care le văd unii și le folosesc alții, chiar dacă, în ce mă privește, planitate nu este un neologism. Văzute din spațiu, lucrurile nu sunt ca o coală aruncată peste o mobilă. Sunt precum construcțiile geometrice în plan. Uite că am dat-o pe arătură. Scrii frumos, sensibil și mi-e drag să te citesc. Asta e tot. Pe curând.
Pe textul:
„Fiara !" de C. Octavian S
0 suflu
ContextRomânia, cu litere mari sau mici, este căușul palmei care ne ține pe toți, români sau mai puțin români, cei care trăim aici. Dragă și sfântă trebuie să ne fie așa cum ne e dragă și sfântă mâna mamei care ne mângâie și la rău și la bine, cu tandrețe și cu bucurie. Nu știu dacă ești moț sau cu moț, dar simți frumos și scrii frumos. Continuă.
Pe textul:
„Demon si zei" de C. Octavian S
0 suflu
Context