Am invatat sa scriu...

Am început sa scriu de cand eram la gradinita Cu cercuri mari si linii lungi împinse cu creta alba pe o tablita. Dar în decursul vremilor de dupa un scris stangaci ma aduce printre voi. Eu nu va judec de gresesc cu versul alb de-l nimeresc. Caci scrisul meu e tot ce eu gandesc dar nu-mi place insa ce patesc. Sa stau sa-astept de multe zile. Sa-mi spuna cineva Copile: -Lasa dracului ca nu-i de tine sau poate sa-mi spuna cum e bine. Tacere acum de multa vreme. O sa mai caut prin carena. Poate gasesc ca stiu sa caut fara a ma teme Poate gasesc. Pierduta mea Sirena. Si cred ca-n cantul ei divin pe multi i-a indrumat spre un uscat! Si-n cautarea lor un cer senin... Drumul spre dorinta. Ea le-a luminat. Unde esti? O! Zana Buna. De multa vreme n-ai mai dat Un semn de viata-n cazul meu De ce te-ai tulburat? De ce privind mai nou pe net ? Te arati! Foarte discret? De ce nu intri si la mine? Sa-mi mai spui ce nu e bine? Astept un semn divin din net Chiar de este mai discret. Si ma rog de fiecare Sa-mi faca recomandare...