Mama-ți cânta când te-ai născut,
Soția te sărută și-ți zâmbește,
Păstrează-ți pururi acest scut,
Cu flori și-mbrățișări. Iubește!
Doar primăvara-ți spune să renaști,
Când iarna bântuie-n
de visul tău
legat-am lumi necunoscute,
ce ne-nfioară
când le auzim
vuind prin întunericul adânc
al gândurilor noastre.
prin cale lor trăim
obstacole pierdute,
ne-nchipuim culori
ce nu au
De ce nu vrei sa imi dai drumul,
Sa zbor, sa cint si sa visez?
Aripa ce mi-ai rupt cu pumnul
S-a refacut, dar tu nu vezi!
De ce nu intelegi copile?
Inchisa-n casa ta de fier,
Nu pot sa stau
în păr să-ți prind flori de zăpadă
și să te-mbrac în trandafiri albaștri...
acorduri fine de vioară să ascult
atunci când mă săruți pe inimioară
în fiecare zi, în fiecare clipă, în fiecare
Pe albe ginduri acum zbor
Cu sufletul cuprins de dor,
Gindindu-ma la vesnicie
Iti daruiesc iubirea tie!
Pe negre zile ma cobor
Si sufletul tresare,
Gindindu-ma ca am sa mor,
Am sa dispar in
Voi doi...tu zina buna cu ochii tristi si rataciti mereu in el; sufletel de copil trecut prin clipe ca zimbetul pe buze. Tu ce vrei picatura de iubire, sa-ti fie clipa amintire sau amintireaa
Când ziua sărută noaptea,
Când apa imbrățișează uscatul,
Când în loc s-a oprit timpul,
Iubita îmi spune cu o voce tremurată
Că iubirea noastră e acum...
...doar o
se sparg norii pe cer
și se strâng pe-un vârf de munte,
când cobor pe râu în luntre
mă lovește vântul rece
și văd vremea pe cărări,
printre falnici brazi,
cum trece...
Ne plimbăm prin lume
privindu-ți umbra, mă întristez...
se face seară,
când beau din ceașcă
o gură de cafea amară
și mă gândesc că te-am pierdut;
mă țin de-un capăt de țigară,
te-ndepărtezi de geamul casei
printre ramuri bate vântul,
cade frunza pe pământ,
cele ce-au rămas în viață
plâng...
ne-ndreptăm spre cimitir,
plângem mortul din sicriu,
ploaia se preschimbă-n mir
pe cruce...
vei să
să-mi spună cineva că luna,
e umbră de lumină-n nori
si dintre stele doară una
e pată-ntre culori...
lovit-am eu in lună...
se rupse-n mii de stele,
zărit-am una tristă
cum strigă dintre
Tocind cu aripile tale vântul
Când zbori timid spre-al meu mormânt,
Te-aștept să răscolești pământul,
Să-mi spui c-am fost, dar nu mai sunt...
Spre asfințit mi-e crucea înălțată,
Dar eu cobor
Iartă-mi sărutul nerostit
Uitat prin vântul ce se-nchină spre apus,
Precum o lacrimă apusă-n răsărit,
Din timpul scurs, din timpul dus.
Zărește-mi liniștea crescândă,
Ce s-a născut aievea-n
retras în gând, eu țip la tine
și mă dezleg din grei fiori,
mă-ndrept spre nori cu colțuri fine
și îi pândesc pe călători...
din colț de piatră-mi sufli-n gând
cu mii de lacrimi
panseaza-mi rana cind apare,
mingiie-mi parul cind ea doare,
saruta-mi ochii cind sunt trist
ca un batrin si stins artist.
imbratiseaza-ma cind te doresc;
calmeaza-mi focul! te iubesc!
permite-mi sa-ti propun o floare,
da-mi voie sa-ti sarut un fir de par,
lasa sa cada ceru\'-n mare
si noaptea-n zi sa creasca flori.
permite-mi sa-ti rapesc doar umbra
pentru momente de
și printre nori
te caut eu, iubire
și printre flori, te văd cum zbori...
doresc să te ating,
dar tu te pierzi printre inele
vechi, ruginite și uitate,
ce ți le-am dăruit demult,
când mă
- Am uitat ce bine e în brațele tale!
- Dar e prima dată când te îmbrățișez!
- Oh, dar tu nu ai văzut viitorul!!!
- Dar am scris despre el și nu te-am zărit!
- Asta pentru că nu ai
E seara când speranța din Sfinte Ceruri coborând,
A fost primită pe Pământ întru ființă
Și când trei magi uniți prin gând,
Întâmpinară viața în Credință.
E seara peste veacuri
mă-ntreb oare ochii
se-nchid alene în noapte,
când luna pe cer deschide
cercuri reci de lumină
și-apasă pe mare
valuri pe țărmuri,
când închid ochii
departe...
sub perne, o carte,
deschisă
A disparut muzica folk!?!!
- o intrebare decenta pentru o realitate trista -
Am iesit ieri in oras, cimentandu-mi in minte un obiectiv indraznet: sa-mi cumpar o caseta cu
un gând străin
îmi cucerște trupul, mintea...
răpune-n drum eternitate
când ne-nchinăm...
cu ruga mea încerc
să-nfrunt
durerea sufletului moarte,
căci tot ce-am îndurat
s-a dus... sau a