Maria Tirenescu

M-am gândit la Tatiana Stepa in urmă cu câteva zile. Am vrut să ascult un disc al ei...

Fusese invitată de Ziua Tineretului la Cugir și n-a putut să vină. A lipsit motivat, dar mă pregătisem să o vad.

Acum, ne vor mângâia cântecele ei, cântece pe care le vor difuza prietenii ei și ai noștri. Sunt convinsă că prietenii din Radio România vor redifuza emisiunea în care Tatiana a acordat un interviu de aproape o oră.

Cele \"13 clipe\" își vor mări valoarea. Tatiana va rămâne pentru noi un exemplu de om, un exemplu de artist!

Domnule Duma. Eu nu am o nepoată atât de dotată. Și nici eu nu scriu pentru savanți. Savanți care nu știu să scrie corect. Eu știu că se scrie a-l boteza.

Nepoții mei vor fi cei care vor spune dacă le-a plăcut sau nu acest text.

Să auzim de bine!

Cu prietenie, Maria

Ai dreptate! Mulțumesc! Credeam că se subînțelege din adresă și context. E vorba de limba franceză.

Cu prietenie, Maria

Mă bucur că ne întâlnim pe această pagină, doamnă Angela Nache Mamier! Știți, cu siguranță, mai multe decât mine în domeniul religiilor, al simbolurilor... Eu încerc să scriu ceea ce observ, ceea ce cred că ar plăcea cititorilor. Îmi plac culorile, cel mai mult iubesc albastrul, și mă străduiesc să fac și poze frumoase. Nu reușesc de fiecare dată. Dar voi continua să învăț.

Vă mulțumesc pentru comentariul deosebit pe care l-ați lăsat pe această încercare! Sper să colaborăm!

Cu prietenie, Maria

Este printre primele poze făcute de mine și printre primele prezentări în Power Point. Nu mai știu care a fost prima. Dar poza trebuie să o mai am. O voi căuta și voi reface, când voi avea timp, cu litere albe bolduite. Voi învăța din greșeli. Voi ține seamă de observațiile pe care mi le faceți și vă mulțumesc!

Cu prietenie, Maria

Poți citi, în paralel cu scrisul. Caută în biblioteca virtuală. Eu am înscris multe haiku-uri valoroase. Se citesc destul de usor. Și scrie, încearcă. Așa înveți.

Cu prietenie, Maria

Poza e mai veche, încercarea de a scrie pe poză e mai nouă. Dar, între timp, mi s-a stricat calculatorul și nu știu unde e poza originală. Am vrut să refac haiga 4, dar trebuie sa mai caut. Aș scrie cu alb și bolduit. Dar voi lucra și posta altele. M-aș bucura dacă ați scrie ce vi se pare greu de citit. Sau chiar despre text, poză...

Da, Tamara, ideea este aceasta, că vor veni alte și alte primăveri...

Vă mulțumesc pentru semne!

Cu prietenie, Maria

Mi s-a părut prea trist acest haiku. Wabi-sabi, dar mie mi-a fugit gândul și la doamna cu coasa și de aceea m-am ferit de el. Dacă a fost apreciat, știe juriul de ce. Felicitări! Vezi că se poate?

Cu prietenie, Maria

Ai încadrat în timp. Dar eu văd 3 idei, 3 planuri. Unde plasezi kireji, adică pauza de respirație, linia între cele două planuri specifice haiku-ului? Bănuiesc că după al doilea vers.

Observ că eviți să folosești verbe. Nu trebuie să le excluzi de tot. Să fie mai puține. Și încă un lucru: nu te crampona de cele 17 silabe! Sună ciudat \"vara-aproape\". Poți liniștit să scrii: vara e pe sfârșite.

Albastrul senin se poate înlocui cu: cer senin, cer fără nori...

Sunt convinsă că vei mai încerca, dar îți vei pune mai multe întrebări.

Cu prietenie, Maria

Pentru că seamănă cu o definiție, de aceea se evită atfel de formulări. Primele două versuri plasează locul și momentul acțiunii. Deci, altceva trebuie acolo.

Râul de peste deal... a apărut în timp ce scriam. Da, e o variantă frumoasă.

Cu prietenie, Maria

Sau, Virginia, \"o vâslă se leagănă\".

nicio stea pe cer -
o vâslă se leagănă
în largul mării

Andrei, mă bucur că ai revenit. Voi citi și eu ceea ce postezi. Putem colabora.

Cu prietenie, Maria

Da, curcubeu și melci...

ploaie de vară -
dublu curcubeu pe cer
și-n iarbă melcii

(aceeași problemă cu unde? și ce?)

Ar trebui să întrebăm un fizician, dar eu cred că, de obicei, curcubeul e dublu. Al doilea se vede mai rar. Se vede curcubeul cu roșu jos sau cel cu albastru jor. Acestuia, daca nu mă înșel, i se spune răsturnat.

Am văzut curcubeu și in octombrie și, poate cel mai ciudat, în 20 dec 1990.

Cu prietenie, Maria

Acolo e un izvor cu apă limpede și rece.

Mulțumesc de semn!

Numai câteva idei.
Ai prea multe epitete.

lampioanele
în apusul de toamnă -
visul gheișei

Nu știu ce gust are ceaiul de crizantemă.

prin ploaia de mai
cu picioarele goale -
dublu curcubeu

E părerea mea. Și o să postez în pagina mea. Sper să revin! Acum, am de reparat alte haik-uri.

Cu prietenie, Maria

Autorul observă, nu intervine.
Să vedem ce cred eu!

dincolo de stânci -
plonjonul fulgerător
al albatrosului

E o formă cu unde? și ce? Unde? Dincolo de stânci. Ce? Plonjonul albatrosului. Fulgerător poate să lipsească. Dar când? Nu știu. Poate e chiar iarnă.( eu am auzit cât de urât \"cantă\" pescărușii în decembrie la Constanța) Poate e vară, poate e seară. Depinde când vede autorul această scenă. Nu ne spune. Deci, rămâne să ne imaginăm.

dincolo de stânci -
plonjonul albatrosului
orbit de soare

E altceva. Când? Când e soare, poate dimineața, poate seara, dar poate fi amiază.

Ce bine că aveți timp și vreți să discutați!

Cu prietenie, Maria

Nu e broască, dar e bine! (nu e soare, dar e bine... Cojbuc)

Și, poate cineva încearcă să spună ce moment al zilei, sau, mai bine, ce anotimp imaginează aici.

Mă refeream la modul în care scriu românii pentru că, așa cum ai văzut, occidentalii scriu diferit față de noi. Ei accepta un haiku așa cum e cel de-al doilea de mai sus. Și eu sunt pe punctul de a trimite ceva asemănator în Canada. Dacă nu îmi vine altceva în minte. Desigur, pe altă temă. Eu scriu , vreau să scriu, despre pădure, copaci. În temă ar fi și râul, dar încă nu mi-a venit ideea. Din râu ar putea țâșni ceva, ca o broască. Dar să sară în limba engleză!

Discutăm, nu ne supărăm! Din mai multe păreri, alegem numai ceea ce ni se potrivește sau ceea ce ne convine. Ceea ce se pliază pe stilul nostru.

Cu prietenie, Maria

http://www.agonia.ro/index.php/personals/230669/Cum_nu_se_scrie_un_haiku

Aceasta e adresa despre care vorbeam.

Draga Virginia, cred că nu aruncarea omului în mare este rezolvarea. Eu mă refeream la un moment în care să se întâmple ceva. Nu m-am exprimat limpede. E foarte bine că omul meditează, că lui îi vine în acel moment o idee, dar eu, ca observator, nu văd acest lucru. Asta am vrut să spun. Poate că nu sunt filozof. De fapt, sigur nu filozofez și nici nu pot citi tot ce s-a scris. Poate sunt prea simplă. Dar cred că văd altfel lumea. O văd în mișcare.

Lorraine Ellis Harr a scris câteva observații: cum nu se scrie un haiku. Corneliu Traian Atanasiu le-a tradus. Nu știu dacă sunt pe agonia, dar eu am cam adunat ceea ce am crezut că îmi e necesar în legătură cu haiku-ul.

5. Haiku ISN\'T an intellectual statement - it IS an intuitive response to NATURE.
Haiku-ul nu este o demonstrație de intelectualitate – este un răspuns intuitiv dat naturii.

11. Haiku ISN\'T of human values, morals, judgments, comments, etc. It ISN\'T an epigram or a couplet. It ISN\'T didactic, either overtly or covertly. It IS of Nature & the \"Nature of Things\". Capturing the \"Nature of Things\" is the essence of good haiku.
Haiku-ul n-are de a face cu valorile umane, nici cu morala, judecățile, comentariul, etc. Nu este o epigramă sau un cuplet. Nu e didactic, nici fățiș, nici mascat. El este al naturii și al naturii (esenței) lucrurilor. A surprinde (revela) natura lucrurilor este estența unui bun haiku.

13. Haiku ISN\'T a generalization about something. It IS a specific thing/time/place/season/event. It IS nature poetry in the Japanese sense (ZEN-like). In the present moment.
Haiku-ul nu generalizează. El prezintă un lucru, un moment, un loc, un anotimp, o întîmplare aparte. E poezie a naturii în înțelesul japonez (ZEN). În clipa prezentă/în imediat.

Nu le scriu pe celelalte. Voi căuta adresa la care se găsește articolul.

Cred că e bine să vină și ceilați cititori cu păreri. Poate reușim să descoperim către ce se îndreaptă haiku-ul scris de români. Că sunt mai multe orientări.

Cu prietenie, Maria